Scandalul din PNL, pornind de la schimbul de replici prin presă între Rareș Bogdan – Bogdan Aurescu, este, în primul rând, un simptom al disperării care îi face pe liberali să înceapă să se revolte împotriva lui Klaus Iohannis.
Liberalii sunt într-o criză deja cronicizată, provocată în cea mai mare măsură de slugărnicia lor față de președintele Iohannis, care a folosit partidul, la fel cum și-a folosit mandatul, doar în propriul interes. Interes care este întotdeauna confortul, munca minimă și privilegiile maxime.
Toate aventurile în care dl Iohannis a târât PNL, mai ales în ultima vreme, cu balamucul schimbării președinților, cu subordonarea față de PSD, cu tot felul de miniștri care nu au nicio legătură cu partidul, ca dl Aurescu sau dna Deca, i-au costat imens pe liberali, aflați acum în mod real pe poziția a treia a ierarhiei partidelor.
Toți ştiu și unde sunt, și că, în consecință, mulți își vor pierde pozițiile după viitoarele alegeri, și cine e vinovat pentru asta, de fapt.
Deci revolta pe multe voci aparent coordonate, unele extrem de agresive, cum este a lui Ben Oni Ardelean, un greu cu mulți bani și contacte transatlantice pe linie de „Familia”, este, de fapt, o revoltă împotriva lui Klaus Iohannis.
Mai ales cei care nu sunt de ieri în politică știu că președinții vin și pleacă, așa cum a plecat și Traian Băsescu. Însă partidele trebuie să rămână și cu beneficiile, dar mai ales cu decontul. Traian Băsescu a ridicat PDL pe primul loc și tot el l-a distrus, punându-l în situația fuziunii cu PNL ca să scape de anateme.
Este evident că dl Iohannis, deja spre exit, face numai și numai ce este nevoie ca să-și asigure un viitor postmandat cât mai comod și promițător. Vrea să aranjeze de pe acum scena cu președinte, premier, primari, a luat pe persoană fizică, practic, parchetele, în primul rând DNA, astfel încât să domnească în continuare până prinde o cracă externă cu mult protocol.
Iar PNL se scufundă cu un președinte complet rupt de partid, sub cizma PSD, cu miniștri puși de la Cotroceni pe care doar îi decontează. De fapt, dintre miniștrii liberali, trei, în poziții cheie, sunt impuși de Cotroceni: Aurescu, Popescu și Predoiu, dar partidul îi decontează din greu.
Atacul la Bogdan Aurescu este implicit un atac la marele lui protector care l-a impus acolo, Klaus Iohannis.
Semnalul pe care PNL începe să i-l dea președintelui este că nu mai există spațiu de manevră în interes propriu pe viitor, la rotativă, după anticipate sau ce va fi să fie, pentru că se lucrează intens pe scenarii în acest moment în ambele partide. Mesajul este că PNL nu mai acceptă ca dl Iohannis să guverneze cu PSD prin miniștrii săi, iar partidul să tragă ponoasele.
Rămâne de văzut care va fi reacția președintelui, pentru că dl Iohannis numai ce și-a pus DNA breloc la sceptru, prin dl Voineag, primit în plic de Cătălin Predoiu direct din biroul prim-adjunctului SRI, dl Ionescu, zice lumea informată și sunt tentată să-i dau dreptate.
Să vedem așadar câți dintre liberalii vocali acum vor fi invitați la DNA la o cafea după instalarea noului șef, că doar dl Voineag trebuie să arate ce eficient e. Numai în cazul dlui Ciucă poate să apară o sesizare căreia dl Voineag să-i dea curs instantaneu pentru un dosar în rem lung și extrem de util?
Pe fondul chestiunii, într-adevăr, dl Aurescu este complet inadecvat funcției pe care o ocupă și ultima dovadă a fost chiar reacția sa la afirmația lui Rareș Bogdan că ar trebui înlocuit. Un ministru de Externe nu îl face putinist pe prim-vicepreședintele unui partid de guvernare și liderul europarlamentarilor români în grupul PPE, indiferent cum îl cheamă, cine e și cât de tare te-a enervat.
Pur și simplu, nu așa reacţionează un ministru de Externe. Este absolut descalificant dincolo de orice alte discuții, pentru că o asemenea afirmație aruncă anatema pe mult mai mult decât o persoană. O aruncă și asupra pozițiilor oficiale ale „putinistului”. Și dacă nu înțelege sau nu îi pasă de asta, e clar că nu are căuta la conducerea Externelor, ministerul nuanțelor fine.
Asta după ce în scandalul Bâstroe a sărit imediat după Sorin Grindeanu, fix ca Nae din baie, nu doar cu declarații, ci și cu acțiuni total nesusținute de fapte și cu impact extern prost. Motiv pentru care a luat o scatoalcă publică și de la Klaus Iohannis.
În chestiunea Schengen sigur că primul în linie era Lucian Bode, dar pe domeniul lui. Negocierile politice, baletul diplomatic erau obligația ministrului de Externe, cu atât mai mult cu cât la Interne are un baronaș provincial care nu vorbește nicio limbă străină.
Când a aflat dl Aurescu că sunt probleme cu Austria? La finalul lui septembrie cumva? De câte ori a fost de atunci la Viena? Niciodată.
Faptul că politica externă a României este mediocră o arată situația noastră internațională. Cum e turcul și pistolul se zice. La cât de mediocru e dl Iohannis, numai un mediocru putea fi alegerea sa. Singura calitate a dlui Aurescu este și cea mai dragă președinelui, obediența.
Rareș Bogdan a avut un motiv suplimentar să răbufnească împotriva ministrului de Externe. Fiind liderul PNL Disapora, se lovește cel mai des de ineficiența dlui Aurescu. Pentru că românii din diaspora nu au nevoie de mare lucru din țară, ci doar de zona consulară. Și acolo e dezastru.
Dl Aurescu nu a înființat în fapt nici măcar consultatele aprobate pe hârtie în țări ca Germania, Franța și Marea Britanie, unde sunt comunități mari de români. N-a fost în stare să ocupe 30 de posturi de consuli. Sunt țări cu timpi uriași de așteptare pentru un pașaport nou sau certificate de naștere.
O mare parte din migrația către AUR este și consecința acestor frustrări provocate de dl Aurescu.
Dar, indiferent care le va fi soarta, ca partid și individual, liberalii și-o merită cu vârf și îndesat. Ei i s-au dat legați lui Klaus Iohannis, ei i-au susținut toate mofturile pentru iluzia unei scurtături către putere. Nu li se întâmplă decât că dorm după cum și-au așternut.