În data de 28 decembrie, într-o zi de duminică, la trei zile după Crăciun, cei nouă judecători CCR s-au întrunit pentru a lua o decizie în ce privește pensiile speciale ale magistraților.
Cu mai mult de două săptămâni în urmă, mai precis în 10 decembrie, Curtea Constituțională a amânat o hotărâre în aceeași speță, programând ședința de ieri. Și atunci au fost mulți care au ridicat din sprânceană în legătură cu data noii întâlniri, duminica, foarte aproape de sfârșitul anului.
Conform unor surse CCR, judecătorii numiți pe parcursul timpului de PSD, e vorba de Busuioc, Licu, Deliorga și Stan, au boicotat ședința de ieri, părăsind sala de judecată. O nouă întrunire fiind anunțată pentru azi, 29 decembrie.
Curtea Constituțională a decis… continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025.
CCR, comunicat 28 decembrie 2025
Gestul celor de mai sus anunță două lucruri importante:
- în acest moment există o majoritate antiPSD în cadrul Curții Constituționale, prima de la debutul funcționării instituției, iunie 1992;
- PSD exercită în continuare presiuni asupra judecătorilor nominalizați de partid, determinându-i să se opună oricărei reforme din sistemul de justiție;
Cele două efecte sesizabile după boicotul din interiorul CCR descriu actuala realitate politică, dar aceasta se poate schimba în viitor, în funcție de dinamica dintre forțele politice.
Uitându-ne la profilurile, educația și activitatea socială și politică a celor 5 judecători reformiști - e vorba de Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină, Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș - deși între ei pot apărea divergențe de opinie, punctuale, argumentate și raportate la o anumită speță, influența politică externă CCR are efecte mai reduse asupra lor.
Un argument în acest sens e faptul că judecătoarea Mihaela Ciochină a votat, inițial, alături de cei patru pesediști, respingând prima încercare a Guvernului Bolojan de reglementare a pensiilor speciale ale magistraților.
Opinia publică vrea reducerea pensiilor magistraților
Trebuie spus că judecătorii CCR pot bloca lucrările curții în cazul în care patru dintre ei nu se prezintă la ședință sau o părăsesc, din cauza unei prevederi legale prin care se precizează că deciziile se pot lua cu majoritate de voturi, adică 5-4, cu condiția să fie 6 judecători prezenți, adică trebuie asigurat cvorumul de două treimi.
Deci, pentru reducerea cuantumului pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare a magistraților, cei patru judecători CCR pot amâna, teoretic, la nesfârșit luarea unei decizii, chiar dacă există o majoritate care consideră constituțională legea propusă de Guvern și adoptată de Parlament prin procedura de asumare a răspunderii.
Situația creată de boicotul din CCR are consecințe grave, în contextul în care în societate se manifestă o presiune uriașă împotriva privilegiilor magistraților și a corupției din Justiție.
Presiunea exercitată de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, asupra unor lideri PSD, influența și controlul pe care le are asupra CSM și asupra Inspecției Judiciare au dus la actuala stare de fapt, una care provoacă o imensă nemulțumire populară față de sistemul de justiție, în totalitatea lui.
Această confruntare din interiorul Curții Constituționale indică una mai largă, din societate, în care se încearcă lansarea unei noi ofensive împotriva corupției, fenomen care afectează toate straturile societății, producând o ruptură periculoasă între publicul larg și autoritatea statului.
Pe ce se bazează Lia Savonea?
De asemenea, trebuie precizat că actualul boicot exercitat de cei patru judecători, practic, nu poate merge prea mult. Seamănă, mai degrabă, cu o strategie de a câștiga timp, cel mai probabil pentru derularea unor negocieri în spatele ușilor închise.
Continuarea procedurii de blocare a desfășurării ședințelor CCR poate, la limită, să ducă la o reacție a președintelui sau a Parlamentului, cu posibilitatea modificării legii de funcționare a Curții Constituționale.
Aceasta fiind o situație extremă, niciuna din părțile implicate nedorind o astfel de criză, există posibilitatea ca până la urmă actuala minoritate din CCR să se conformeze și să accepte decizia majorității în speța pensiilor speciale ale magistraților.
Întreaga autoritate și controlul exercitate de Lia Savonea asupra sistemului de justiție din România se bazează pe această asumare din partea ei a faptului că se prezintă ca un garant al privilegiilor magistraților.
Abuzurile, teroarea exercitată asupra unor judecători, acțiunile arbitrare ale Inspecției Judiciare de scoatere din profesie a unor magistrați care nu se conformează conducerii absolutiste au fost acceptate de o mare parte dintre cei care activau în sistemul de justiție în schimbul unei pensionări rapide și a unor venituri din pensie mai mari decât salariul.
Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influență funcționează mult mai dur decât se vede din exterior...
Mărturie magistrat la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, despre corupția din Justiție
E un târg creat de Savonea pentru a obține susținerea unei mase critice din partea magistraților care să-i permită influențarea deciziilor completurilor de judecată în anumite cazuri, în principal de mare corupție și crimă organizată.
În situația în care privilegiile ar dispărea în urma unei decizii CCR favorabile Parlamentului, întregul eșafodaj pe care se sprijină puterea Liei Savonea s-ar prăbuși.
După ultimele evenimente se poate spune că anul 2026 va fi definit în România de confruntarea majoră dintre cetățeni și o parte coruptă a sistemului de justiție, cu poziționări politice majore în această luptă, unele care pot duce la destrămarea actualei coaliții de guvernare.