Am ajuns la mijlocul unei campanii electorale care, după cum spunea analistul Radu Magdin la Europa FM, este un fel de moartea pasiunii, cu excepția câtorva orașe mai disputate, în general conduse de primari USR.
În rest, nivelul comunicării, al dezbaterii, al vizualului este abisal și pe alocuri chiar disprețuitor față de inteligența votantului. Asta în ceea ce privește campania pentru alegerile locale care, de bine, de rău, există. Cea pentru alegerile europarlamentare este anulată.
Atât poate clasa politică, acesta este nivelul maxim sau vorbim despre o strategie?
Cel mai probabil o combinație. Pe de-o parte, nivelul politic a scăzut mult. Oameni politici comunicatori buni, cu măcar o brumă de cultură generală, nu mai vorbesc de umor sau viziune, sunt foarte puțini. Din punctul meu de vedere, singurul autentic rămas este Kelemen Hunor, dar cu un potențial electoral limitat. Deci, nivelul comunicării nu are cum să depășească cu mult scoaterea vacii la păscut și ieșitul la coasă.
Pe de altă parte, scăderea până la cel mult călâu a temperaturii politice folosește de minune partidelor aflate la putere.
Teama cea mare era că, după crizele succesive și frustrările provocate de ele, tensiunea acumulată în societate va ridica un val care va impacta masiv puterea politică. Și pe vârful valului urma să se suie zona suveranist-populistă.
Comasarea alegerilor a avut însă ca efect mutarea întregii atenții pe problemele locale, candidații locali, chestiuni diverse și diferite de la județ la județ, de la localitate la localitate, astfel încât e greu de coagulat un mesaj unitar care să ridice valul.
Europarlamentarele ar fi putut face asta: scrutin național în care puteau fi exploatate toate frustrările și toate manipulările antieuropene. Iar AUR și SOS asta pregăteau. Dezbaterea aceasta lipsește însă cu desăvârșire, discursul e fragmentat pe zone locale, iar partidele populiste suveraniste sunt mai degrabă absente din el pentru că nu au candidați.
Așa cum arăta calendarul inițial, un scor bun la europarlamentare le-ar fi făcut atractive și pentru alegerile locale, atât din perspectiva candidaților, cât și din cea a electoratului.
Așadar, teoretic, temperatura și emoția scăzute vor face ca localele să decidă și scorul europarlamentarelor și să țină prezența în limitele obișnuite, fără vârfuri precum cel de acum 5 ani.
Strategia pare până acum una de succes, însă poate fi stricată de două elemente incontrolabile.
Pe de-o parte, este posibil ca scăderea reală a AUR să nu fie atât de accentuată, ci doar o aparență provocată de spirala tăcerii. Adică oameni intimidați de rușinarea administrată suveraniștilor populiști sau îngrijorați că, mai ales în localitățile mici, vor suporta efectele supărării primarilor, să prefere să își ascundă opțiunea adevărată de vot pe care să o afirme doar pe 9 iunie, în intimitatea cabinei de vot.
Nu este apoi clar ce se va întâmplă în diaspora, unde ecranarea alegerilor locale nu există. Cum se profilează opțiunea de vot acolo este imposibil de anticipat, în primul rând pentru că nu poate fi alcătuit un eșantion telefonic.
Un alt element care ar putea șterge strategia adormitoare este apariția unei lebede negre. Mai ales la eficiența instituțiilor și starea infrastructurii de toate felurile din România, oricând se poate întâmpla orice. Un eveniment cu mare impact emoțional, precum Colectiv sau azilele groazei, poate oricând întoarce cu totul narativul și dinamica acestei campanii, ridicând un val de emoție cu rezultate greu de anticipat.