La 233 de voturi pro-demitere era gripă. La 281 e cancer. Cancerul din structurile administrative ale României.
- Moțiunea de cenzură a trecut, Guvernul Bolojan a picat (Foto & Video)
- Nicușor Dan: Încep cu consultări informale. Vom avea un guvern în termen rezonabil, pro-occidental. Exclud anticipatele. Cu calm vom trece prin asta! (Video)
Alegerile din 2024 s-au terminat abia acum – nimic nu va mai fi ca înainte:
- dacă PNL rămâne la guvernare dispare ca PNȚCD;
- dacă PNL intră în Opoziție, rămânem cu aripa pro-estică din PSD + AUR și cu o mare problemă financiară.
Dacă România nu reușește să-și pună rapid ordine pe scena politică, centrul de putere reală rămâne în subteran, departe de ochii electoratelor.
***
Moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan nu e „boala” sau criza politică fundamentală din România, ci doar un simptom.
Acum vedem doar convulsiile epileptice, dar neuronii din dashboard-ul României se scurtcircuitează de ani de zile, impulsurile electrice dintre ei nu mai urmează de multă vreme căile naturale, iar asta nu e o chestiune teoretică din manualul de biologie politică și nici ceva abstract - o arată șocurile din 2024:
- cel politic – cu expandarea AUR și năvala pe scenă a lui Călin Georgescu,
- cel economic – cu aruncarea a 5% din PIB în consum din care s-a obținut o creștere de doar 0,9%
Ele sunt exemple foarte concrete, cu efecte decontate în viața de zi cu zi (anularea alegerilor, în sfera politică – și măsurile de austeritate pentru echilibrare, în sfera economică).
Și atunci, în 2024, aveam aceleași tulburări neurologice, dar în sens invers – cu partidul unic PSD-PNL, condus de cuplul Ciolacu-Ciucă – fără nicio deosebire nici între partide și nici între liderii lor – fapt care a alimentat tumora AUR și spirochetele Călin Georgescu, pentru că niciun mădular din organismul politic nu mai era suficient de sănătos încât să mai preia și din sarcinile celor infectate.
În mod cert, dezordinea de pe scena politică – tradusă în acești ani prin dezordinea acțiunii guvernamentale – e profund antireformatoare, în condițiile în care companiile de stat sunt devalizate (deși sub o formă mai sofisticată) ca acum 20 de ani, administrațiile locale sunt pulverizate de ineficiență și singurul rost pe care și-l mai găsesc e cel strict electoral (era să spun politic, dar e numai electoral, căci politica înseamnă altceva), iar marile contracte pe care ar trebui să stea o strategie economică sunt atribuite în afara pieței acestei economii (simulacru) de piață.
O dezordine foarte ordonat întreținută:
În 2024, șocantă a fost nu ascensiunea AUR și a lui Călin Georgescu, ci numărul imens de voturi pe care, prin mașinăria TikTok din umbră, cei doi l-au obținut.
Azi, luna mai 2026, șocant a fost nu votul de demitere a guvernului (care era previzibil), ci diferența uriașă dintre necesarul pe care-l puteau strânge PSD și AUR (233 de voturi) și cel final – 281 de voturi (în condițiile în care 62 de parlamentari au lipsit), mai mare chiar decât cei care au semnat pentru moțiune:
cineva s-a gândit că e nevoie de o demonstrație de forță și a decis ca numărul parlamentarilor „scoși la produs” trebuie să fie mai mare.
Miza? Să fim serioși: vorba domnului Claudiu Manda: „trebuie să trăim și noi, ăștia săracii”:
În urmă cu 2 luni, dl. Sorin Grindeanu stătea în fața sediului PSD și, jucându-se cu degetele pe pântece, aștepta plictisit să treacă și anul ăsta, Bolojan să ia măsurile nepopulare, iar în aprilie 2027 să preia el funcția de premier, gata să arunce din nou cu bani din elicopter în direcția alegerilor din 2028. ”Trai neneacă!”
Da, dar rotativa care era prevăzută în programul coaliției e departe, or contractele de zeci de miliarde (de euro!) pe energie și înarmare se semnează acum, în următoarele luni. Astfel că decidenții reali au hotărât că au nevoie ca prim-ministru de unul de-al lor.
Ce înseamnă „de-al lor”: acum vreo 2 ani, un mare om de afaceri mă întreba, cu naivitate, care e, de fapt, „centrul de putere” în România. Proiectele – unele cu anvergură internațională – pe care le discuta cu miniștri și chiar cu echipa premierului erau întâmpinate cu entuziasm, însă nu se urnea absolut nimic, ca și cum oamenii politici nu aveau nicio decizie și nu puteau pune în practică ceea ce discutau.
Da, centrul de putere în România nu e pe scena politică – alegerile din 2024 au fost doar un eveniment electoral, alegerile adevărate – alea care chiar se transformă în decizie concretă se vor fi negociat încă un an și jumătate la masa verde din spatele scenei.
Ce urmează
E nevoie urgentă de un guvern – căci dobânzile la creditele suverane și euro se duc în sus, trăgând după ele și inflația.
Însă rapiditatea cu care trebuie luată o decizie privind noul guvern riscă să agraveze boala care ne-a adus aici.
Avem de ales doar între două posibilități:
1. o coaliție PSD-PNL, însă asta ar însemna moartea PNL, de același cancer care a mâncat PNȚCD-ul.
Ce ar mai rămâne din electoratul PNL, după ce PSD i-a dat jos premierul, în condițiile în care partidul are jumătate din credibilitatea fostului premier?
Scena politică ar rămâne dominată și mai copios de structurile din spatele AUR și al aripii pro-estice din PSD, fără o alternativă în opoziție.
Să ne închipuim Opoziția formată din AUR și USR, de pildă, pentru că într-acolo se îndreaptă lucrurile.
Citeşte integral analiza lui Cristian Grosu - În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare pe Curs de Guvernare
