Social democrații nu țin cu dinții la funcție, însă sunt obligați să pluseze tocmai din cauza paradoxului liberal. Adică a incapacității PNL să vină cu un nume de premier pe care PSD e gata să-l accepte: Nicolae Ciucă.
Deci adevărată bătălie este în interiorul PNL.
De-o parte, se află mai tot partidul, inclusiv cei patru prim-vicepreședinți, care înțeleg că fiecare oră din prelungire a crizei este decontată de liberali. Ei sunt gata să avanseze propunerea de premier pe care și președintele e gata să îl desemneze, și PSD e gata să-l accepte.
De partea cealaltă, sunt Florin Cîțu și Dan Vîlceanu, într-o încleștare disperată de a câștiga zi după zi în funcție, zi după zi în care să saboteze orice negociere, cu oricine, dacă ea presupune un alt premier liberal decât însuși dl Cîțu.
S-a ajuns la faza la care, spun surse liberale, dl Cîțu refuza să supună la vot propunerea de premier liberal sub tot felul de pretexte adesea contradictorii.
Despre bătălia disperată a dlui Cîțu și felul în care își bate joc de toți am tot scris de săptămâni de zile. Ce o motivează? Se poate să fie și dragostea de putere pe care știe că o pierde.
Dl Cîțu are probabil complexul uzurpatorului. Știe cum a acaparat puterea în PNL și știe că fix la fel va păți și el. Un nou premier liberal ar crea un nou pol de putere în partid, așa cum a creat și domnia sa împotriva lui Ludovic Orban.
E firesc că dl Cîțu să nu aibă relaxarea unui președinte care se știe puternic în partid, susținut cu adevărat, cu o puternică priză la bază. Se știe un corp străin acceptat din slugărnicie față de Klaus Iohannis.
Dar se discută tot mai mult despre faptul că dl Cîțu are de ascuns ceva la Ministerul de Finanțe, ceva ce începuse să descopere dl Nazare chiar înainte de a fi demis. Fostul ministru de Finanțe a povestit că a fost demis exact după ce a declanșat un audit la Trezorerie, despre care nu știm dacă a mai continuat cu dl Vîlceanu ministru. Dar putem bănui.
Dl Cîțu este totuși doar un om, fie el și cu ștampila în mână. Este foarte greu de înțeles de ce un întreg partid acceptă umilința și prejudiciul pe care i le provoacă acest om. Până la urmă, domnia sa poate face doar cât îi este permis să facă.
E de înțeles până la un punct dificultatea unui partid care, la mai puțin de două luni după ce și-a ales liderul, indiferent cum l-a ales, trebuie să își recunoască eroarea. Dar a persevera în ea e cu mult mai rău.
Așa cum de neînțeles este atitudinea președintelui. Cum de acceptă de atâta vreme să fie sfidat de Florin Cîțu din poziția unde chiar Klaus Iohannis l-a suit?
Este doar comoditate și lipsă de talent politic? Este orgoliul de a nu admite catastrofala eroare? Sau dl Cîțu îl are cu ceva la mână pe președinte? De exemplu, cu ceva ce președintele l-a pus pe Florin Cîțu să facă sau să nu facă?
Nu știu, dar este de neînțeles retragerea președintelui cândva jucător.
În aceste condiții, este foarte probabil ca, dacă până la urma va accepta evidența, că nu are majoritate, și va accepta alt premier liberal, dl Cîțu să continue să-l saboteze din funcția de președinte PNL, poate și al Senatului, pentru a-l doborî rapid.
Lupta pentru putere din PNL nu se termină cu instalarea noului guvern. De-abia va începe și mai intens.
Fapt este că noi suntem într-o aberație politică și constituțională.
Ce spune Constituția despre desemnarea premierului? Art 103:
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Deci, în mod normal, premierul desemnat este cel care întocmește programul de guvernare și lista pentru care cere votul de învestitură. La noi, programul a fost negociat, fără a exista un premier desemnat. Căruța a fost pusă în fața boilor.
Suntem unde suntem și pentru că regulile politice au tot fost încălcate prin experimente făcute fără talent și logică. Pentru că “maimuțe” au primit în mână briciul în pasivitatea şi dezinteresul celor care ar fi trebuit să fie atenți pe mâna cui ajunge puterea reală.
Iar acum nimeni nu pare dispus să ia taurul de coarne pentru a pune capăt cacealmalei.