Ca orice șmecher care se crede mai deștept decât toți ceilalți până ajunge cu dinții în țărână, și actuala putere are senzația că îi va reuși alba-neagra cu Comisia Europeană în chestiunile cele mai sensibile ale PNRR. Asta deși ministrul care se ocupă cu derularea și coordonarea planului se arată îngrijorat.
Miercuri seară, la Europa FM, în Piața Victoriei, Marcel Boloș a explicat că există două tipuri de jaloane ale Planului de Redresare și Reziliență. Pe de-o parte, sunt cele mai mici, a căror neîndeplinire duce doar la pierderea banilor alocați lui.
Pe de altă parte, sunt jaloanele mari, a căror neîndeplinire blochează tot PNRR. Iar chestiunea pensiilor speciale este un jalon mare. Dacă CE nu consideră jalonul îndeplinit, întreg PNRR, cu tot cu autostrăzi, este blocat până la conformare sau de tot având în vedere că programul trebuie încheiat în 2026.
“Este foarte multă responsabilitate și în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit și este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană și nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârșit", spune Marcel Boloș.
Din ce a lăsat ministrul să se înțeleagă, actuala formă a legii nu a fost prea bine primită la Bruxelles:
“IED: Îmi spuneți că s-a uitat cam strâmb la ea, din ce înțeleg eu .
Marcel Boloș: „Sigur că va fi un moment greu pentru coaliție și pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, așa cum am spus, e pilon de bază. Pensiile și reforma pensiilor, a tuturor pensiilor”.
Și nici nu ar avea cum să fie altfel.
Pe de-o parte, legea nu rezolvă problema fundamentală, cererea cea mai importantă a jalonului - mutarea pensiilor pe contributivitate. Forma trecută de Guvern nu face asta deloc.
Toate pensiile speciale rămân și suferă mici ajustări legate de vârsta de pensionare și cuantum. În cazul pensiilor parlamentarilor și primarilor nici măcar asemenea mici machiaje nu există.
Pe de altă parte, dacă trece în forma de acum, legea pensiilor speciale are mari probleme de constituționalitate pe care le explică pe 23 de pagini de observații Consiliul Legislativ.
În primul rând, toate modificările de pensii speciale sunt făcute într-un singur act normativ, motiv pentru care CCR a respins în 2020 o lege similară făcută atunci, după toate aparențele tocmai pentru a fi neconstituțională.
Doar că de aceasta dată nu mai e în discuție doar păcălirea electoratului pe sistemul "noi am vrut, dar CCR cea rea nu ne-a lăsat”. De această dată este vorba despre de îndeplinirea unor exigențe cunoscute de care depind miliarde de euro.
E drept că noi nu suntem în stare să le folosim și, potrivit ministrului Boloș, cele 6,3 miliarde de euro din PNRR deja încasate stau în BNR nefolosite în așteptare de proceduri și structuri prin ministere, în timp ce 900 de milioane dintre ele sunt bani împrumutați și produc dobânzi.
Coaliția știe că proiectul adoptat și trimis în Parlament nu îndeplinește exigențele CCR. Dar se face că muncește doar, doar or prosti pe cineva.
La asta se adaugă și exigența recalculării pensiilor, pentru care au fost angajați oameni, dar nu au început munca pentru că nu există metodologia necesară.
Riscul de a rata și PNRR, ca multe alte șanse de până acum, este imens. Dacă ne uităm la banii din programul de coeziune, adică acei bani europeni pe care România are dreptul să îi acceseze în fiecare cadru financiar multianual, vedem tot șanse pierdute.
În Cadrul financiar multianual 2014-2020, România putea folosi 51,6 miliarde de euro. Am folosit 39,1 miliarde de euro, adică sub 76% și, cum ce rămâne necheltuit până la finalul lui 2023 este pierdut, Guvernul se străduiește să mai bage cărbuni acum.
De aici cardurile pentru ajutorul de încălzire. Nimeni nu spune că ajutorul nu e necesar, dar dacă banii erau folosiți la vremea lor, în investiții care să dezvolte România, sigur cei în nevoie ar fi fost mult mai puțini.
Despre cadrul financiar 2021-2027 ce să mai vorbim? România a folosit doar 0,7% din cele 60 de miliarde de euro. Banii controlați, mai greu de furat, nu sunt interesanți. În schimb, pe fiecare leu de la buget care poate fi spart lejer e bătălie ca la Rovine.
Și dacă PNRR ne va exploda în față, așa cum ne-a explodat și Schengen, se vor găsi niște demagogi care să dea vina pe UE, hrănind astfel un euroscepticism deja în creștere din cauza minciunilor și manipulărilor.
Ce le trebuie politicienilor români UE cât timp ea face mai grele jaful din bani publici și clientelismele?