Ministrul Proiectelor Europene afirmă că din cele 6,3 miliarde de euro pe care România le-a primit până acum prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu au fost cheltuite fonduri până în prezent. În plus, din această sumă, 900 de milioane o reprezintă împrumuturi, ceea ce înseamnă că statul plătește dobândă pentru aceşti bani care stau deocamdată la BNR.
Boloş a explicat, miercuri seară, la Europa FM, că cea mai mare parte din această sumă este alocată pentru componenta de investiţii.
Întrebat când estimează că va începe folosirea acestor bani pentru proiectele propuse prin PNRR; ministrul a răspuns: „Odată cu sezonul cald, când şantierele încep să funcţioneze”, el subliniind că investiţiile de mare amploare sunt un proces îndelungat.
Întrebat de Ioana Ene Dogioiu când va fi depusă a treia cerere de finanţare în cadrul Planului de Rezilienţă, ministrul a răspuns că această cerere este asociată unui număr mare de jaloane foarte importate, estimând că în mai sau iunie ar putea fi depusă.
„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului, pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea.
Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (...) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a declarat Marcel Boloş, la Europa FM.
Reforma pensiilor, linie roșie
Boloș a mai spus că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR.
„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (...) Sigur că va fi un moment greu pentru coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (...)
Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.
Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul, pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia, dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş.
Acesta crede că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.
„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon, ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una a fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi, vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene.
El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.
Până la rotativă nu mișcă mai nimic
Liberalul a explicat și că este greu să se facă lucruri în această perioadă, având în vedere că are mandatul pe final și urmează rotativa premierilor.
Întrebat dacă în opinia sa miniştrii pierd din autoritate atunci când se apropie de finalul mandatului, Marcel Boloş a răspuns: „Este evident”.
„Este evident acest lucru. Şi orice declaraţie care se face pe această temă nu este în favoarea mea pentru că este de notorietate faptul că atunci când unui ministru i se apropie sfârşitul de mandat nu mai poate conduce cu aceeaşi tenacitate şi sunt decizii care urmează a fi luate până la expirarea mandatului.
Este foarte greu în incertitudinea aceasta şi eu, ca şi persoană, dacă ştiu că mandatul îmi expiră în luna mai, atunci sigur că trebuie următorul ministru să poată să ducă lucrurile şi strategiile pe care şi le fixează în linia pe care şi-o doreşte. Deci ar fi nedrept ca să creionez anumite strategii pe termen lung şi să rămână o povară pentru următorul ministru, să nu aibă libertatea de a-şi fixa propriile obiective”, a declarat Marcel Boloş.
El a subliniat că orice declaraţie pe acest subiect îi face finalul de mandat mai dificil.
„Orice declaraţie care se face pe această temă mie îmi îngreunează mandatul pe care îl am, pentru că îmi pierd din ceea ce se cheamă autoritate, ştiind funcţionari care ştim bine ce tip de comportament au ştiind că peste câteva luni plec.
Dar continuu ca până în ultima clipă să-mi duc mandatul la bun sfârşit, deşi cum am precizat, deciziile nu sunt simple, sunt în joc o grămadă de bani pe care îi avem de gestionat şi o serie de măsuri care sunt foarte importante pentru ceea ce înseamnă viitorul politicii de coeziune şi al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a adăugat ministrul.
Boloş afirmă că este exclusă ipoteza ca el să preia, la rotativa guvernamentală, portofoliul Digitalizării, deţinut în prezent de Sebastian Burduja.
Boloş, care a deţinut pentru scurt timp această funcţie, recunoaşte că nu are pregătirea necesară în domeniul digitalizării.