Bombardamentul lansat de Statele Unite asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolas Maduro au reaprins temerile legate de o posibilă preluare americană a Groenlandei, după ce membri ai mișcării MAGA au început să vizeze deschis teritoriul danez în urma operațiunii din America de Sud.
La doar câteva ore după intervenția militară a SUA în Venezuela, podcasterul de dreapta Katie Miller – soția lui Stephen Miller, directorul adjunct de cabinet de la Casa Albă – a publicat pe X o hartă a Groenlandei acoperită de steagul Statelor Unite, cu mesajul: „CURÂND”.
Katie Miller a fost o perioadă consilier şi purtător de cuvânt al Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE), condus atunci de Elon Musk, înainte de a fi angajată de miliardar în sectorul privat.
Sugestia privind anexarea teritoriului bogat în resurse minerale a provocat reacții imediate de indignare în Danemarca (ţară NATO) şi Groenlanda, scrie The Guardian.
„Această imagine este lipsită de respect. Relaţiile dintre ţări şi popoare se bazează pe respect şi pe dreptul internaţional, nu pe simboluri care ignoră statutul şi drepturile noastre”, a reacţionat premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, pe Facebook. Dar „nu există niciun motiv de panică sau îngrijorare”, a adăugat premierul din Groenlanda, reamintind că insula „nu este de vânzare şi (viitorul său) nu se decide pe reţelele sociale”.
Şi ambasadorul Danemarcei la Washington, Jesper Møller Sørensen, a redistribuit postarea lui Miller, adăugând un „memento prietenos” despre relațiile de apărare de lungă durată dintre cele două țări.
„Suntem aliați apropiați și ar trebui să continuăm să lucrăm împreună ca atare. Securitatea SUA este și securitatea Groenlandei și a Danemarcei”, a spus el. „Regatul Danemarcei și Statele Unite colaborează pentru a asigura securitatea în Arctica.”
Diplomatul a precizat că Danemarca și-a majorat cheltuielile pentru apărare în 2025, alocând 13,7 miliarde de dolari, „fonduri care pot fi folosite în Arctica și Atlanticul de Nord. Pentru că tratăm cu maximă seriozitate securitatea noastră comună”.
El a adăugat: „Și da, ne așteptăm la respectarea deplină a integrității teritoriale a Regatului Danemarcei”.
Însă tot azi Trump însuşi a reiterat într-un interviu că, în opinia sa, obținerea controlului asupra Groenlandei este necesară pentru apărarea Statelor Unite. „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”, a spus Trump. „Avem nevoie de ea pentru apărare.”
O mutare controversată
Liderul de la Casa Albă l-a numit recent pe Jeff Landry, guvernatorul statului Louisiana, drept emisar special pentru Groenlanda. Landry, fost procuror general al statului, i-a mulțumit lui Trump pentru numire în decembrie, afirmând că este „o onoare să servesc în această funcție voluntară pentru a face din Groenlanda parte a Statelor Unite”.
Sâmbătă, Landry a salutat înlăturarea lui Maduro prin forță.
„Având experiență ca adjunct de șerif și procuror general, am văzut efectele devastatoare ale drogurilor ilegale asupra familiilor americane. Cu peste 100.000 de decese anuale legate de opioide, sunt recunoscător să văd un președinte care, în sfârșit, ia măsuri reale în războiul împotriva drogurilor”, a scris el pe X.
„Mulțumesc Donald Trump pentru că trage la răspundere indivizi precum Maduro.”
De la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, Trump a neliniștit aliații europeni prin declarațiile sale privind Groenlanda, considerată strategic importantă pentru apărare și o potențială sursă viitoare de bogății minerale.
Pe teritoriul insulei se află cea mai nordică bază militară americană, la Pituffik, vizitată în martie de vicepreședintele JD Vance.
Președintele SUA nu a exclus o intervenție militară pentru a obține controlul asupra Groenlandei, într-un context de competiție tot mai intensă între SUA, China și Rusia pentru influență în Arctica. Această perspectivă a stârnit condamnări pe scară largă și îngrijorare profundă pe insulă.
„Nu exclud asta. Nu spun că o voi face, dar nu exclud nimic. Nu, nu acolo. Avem mare nevoie de Groenlanda”, a declarat Trump pentru NBC în luna mai, întrebat despre o eventuală preluare prin forță. „Groenlanda are o populație foarte mică, de care vom avea grijă și pe care o vom prețui. Dar avem nevoie de acest teritoriu pentru securitatea internațională.”
Ca reacție la amenințările repetate, Serviciul danez de informații pentru apărare a catalogat luna trecută Statele Unite drept un risc de securitate, într-o schimbare dramatică a relațiilor transatlantice.
Premierii Danemarcei și Groenlandei, Mette Frederiksen și Jens-Frederik Nielsen, au declarat atunci: „Am spus-o foarte clar și înainte. O spunem din nou. Frontierele naționale și suveranitatea statelor sunt fundamentate în dreptul internațional… Nu poți anexa alte țări”.
Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie, majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei își doresc independența față de Danemarca, dar nu vor să devină parte a Statelor Unite. Teritoriul are dreptul de a-și declara independența din 2009.
Jennifer Kavanagh, director al departamentului de analiză militară de la think tank-ul Defense Priorities, care promovează o politică externă americană de reținere, a declarat că mult timp a ignorat amenințările lui Trump privind Groenlanda.
„Acum nu mai sunt atât de sigură. Nu ar fi foarte greu pentru SUA să trimită câteva sute sau câteva mii de soldați în Groenlanda și nu îmi este clar cine ar putea face ceva în privința asta.”