La scurt timp după preluarea mandatului, președintele Nicușor Dan a declarat că serviciile de informații trebuie implicate în depistarea evaziunii fiscale, care e inclusă în Strategia Națională de Securitate.
Șeful statului a precizat însă că „trebuie să ne asigurăm că activitatea serviciilor secrete se oprește la a furniza informații și mai departe lucrează organele civile, care sunt ANAF și Parchetul“.
Pe de o parte, având o infrastructură mult mai performantă decât cea a Fiscului, în special în digitalizarea informațiilor, implicarea serviciilor secrete ar putea să ajute ANAF să descopere și să fiscalizeze o mai mare parte a firmelor din economia subterană, estimată la 30 de miliarde de euro anual.
Pe de altă parte, însă, cu cât strategia de colectare a taxelor și impozitelor către stat implică mai mulți actori, cu atât mai mult există riscul de a încuraja corupția. Altfel spus, lanțul slăbiciunilor e mai la îndemâna concubinajului dintre inspectorii fiscali și lucrătorii din serviciile secrete.
Bolojan: „Eu nu cred în oameni care stau pe funcţie de 10 ani de zile“
Un raport de audit al Curții de Conturi arată că ANAF nu a controlat mai mulți ani firmele cu datorii mari pentru recuperarea a peste 30 de miliarde de lei.
Nu cunoaștem încă filosofia bugetului pe anul în curs, însă dacă strategia coaliției rămâne aceea de a prioritiza scăderea cheltuielilor, așa cum s-a întâmplat prin aplicarea măsurilor de austeritate asumate de Guvernul Bolojan, și nu o mai bună colectare a veniturilor, ținta scăderii deficitului bugetar la 8,4%, pe care și-a propus-o Guvernul pentru 2026, e departe de a fi atinsă.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că e „foarte important ca ANAF să îşi facă o reformă în interior, să pună presiune pe oameni, să facă mobilitate pe funcţie. Eu nu cred în oameni care stau pe funcţie de 10 ani de zile“.
Consilierul premierului, Ionuț Dumitru, a spus într-un interviu la Digi24 că ANAF este în prezent o „instituție nefuncțională și cu aceeași abordare nu vor exista schimbări majore pe viitor“. Precizând că nu vorbește în numele Guvernului, Ionuț Dumitru a dat exemplul Greciei, care, pentru a colecta mai mulți bani la buget, „a desființat entitatea precedentă (similară ANAF – n.red.) și a reînființat alta independentă, în afara Guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite“.
Sigur că opțiunea consilierului lui Bolojan e una radicală și care nu ar putea fi pusă în practică de azi pe mâine, dar în condițiile în care inclusiv premierul consideră ANAF o instituție nefuncțională, e limpede că instituția trebuie reformată în termeni de performanță și de integritate.
Pe lângă salariile generoase, angajații ANAF primesc sporuri pentru „condiții periculoase sau vătămătoare“, prime pentru „performanțe excepționale“, care reprezintă 8,4% din salariul de bază.
În fine, la scurt timp după instalarea în funcția de ministru de Finanțe, Alexandru Nazare declara la Antena3 că „ANAF e o instituție disfuncțională“ și că „trebuie să recunoaștem că nu a existat o dorință autentică de a reforma instituția“.
„Lista rușinii“ pe portalul ANAF
Un proiect de lege pentru care Guvernul vrea să-și angajeze răspunderea în Parlament prevede că organele fiscale sunt obligate să publice pe pagina de Internet lista datornicilor, persoane fizice și juridice, precum și cuantumul datoriilor acumulate.
Nu e clar ce beneficii ar aduce Fiscului astfel de „liste ale rușinii“, dar e previzibil că Curtea Constituțională va respinge o astfel de lege.
Proiectul legislativ face parte din arealul „protecției dreptului la viață privată“, invocată anul trecut de CCR atunci când a decis secretizarea declarațiilor de avere și interese. Același proiect de lege prevede că pentru a cumpăra clădiri, terenuri și automobile, cumpărătorii nu trebuie să aibă datorii la bugetul local.
Puțini știu că legislația actuală impune obligația pentru orice cetățean de a sesiza instituțiile statului dacă are informații despre o posibilă infracțiune. Când un vecin își cumpără un BMW și nu are alte surse de venit decât un salariu modest, sigur că bate la ochi. Dar tăcerea face și ea parte din lipsa spiritului civic.