Din 2024 și până la finalul lunii iunie 2026, numărul salariaților din România a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Este vorba despre balanța salariaților activi, calcul realizat pe baza datelor raportate de Ministerul Muncii, corespunzătoare înregistrărilor din sistemul informatic ReGes/Revisal.
Locurile de muncă dispărute, majoritatea din industrie, sunt mult mai numeroase, dar o parte redusă din soldul salariaților a fost acoperită de joburile nou create în servicii și construcții.
Industria prelucrătoare, de pildă, a pierdut, în ultimul an și jumătate, 51.600 de joburi, ceea ce înseamnă o medie de 2.850 de salariați pe lună.
Declinul a început încă din toamna anului 2024 – anul cu multiple alegeri politice – an în care numărul mediu al salariaților din România atinsese vârful deceniului încheiat în decembrie acel an – 5.746.452, conform datelor oficiale. În luna decembrie 2024, însă, salariații activi mai erau 5.723.515, o scădere abruptă.
La sfârșitul lunii iunie 2026 mai erau doar 5.561.215 de salariați activi, situație ce confirmă un fenomen grav - contracția constantă a pieței muncii care a început spre sfârșitul lui 2024.
O situație detaliată a impactului crizei asupra diferitelor sectoare oferă datele INS, care nu sunt exhaustive, însă acoperă doar unitățile cu peste patru salariați, nu cuprind MApN, MAI și serviciile de informații, și au o rată de imputare de aproximativ 15%.
„Cauzele care intră în calculul ratei de imputare: refuz, unităţi neidentificate, unităţi necontactate, unităţi temporar/definitiv fără activitate sau în insolvenţă la sfârşitul perioadei de referinţă (care au raportat date în sursele administrative)”, explică INS.
Tabloul parțial creat pe baza acestor informații are avantajul de a surprinde schimbările structurale și de a identifica sectoarele ce se prăbușesc și pe cele ce reușesc să supraviețuiască deocamdată.
Presiune, după închiderea PNRR, pe sectorul construcțiilor
Astfel, între ianuarie 2025 și aprilie 2026 (cele mai recente date, pe indicatorul analizat), numărul salariaților din România s-a redus cu aproape 62.000 de persoane, pe datele INS.
O contracție a pieței muncii ce arată doar balanța, după cum spuneam, întrucât în același interval au fost create aproape 23.000 de locuri de muncă, astfel încât au dispărut aproape 85.000 de locuri de muncă, în total, în perioada analizată, conform datelor incomplete ale INS.
Evoluțiile au făcut ca rata șomajului să urce la 6,5% încă din primul trimestru al anului, ceea ce face imposibil o revenire spre 6% la sfârșitul anului, estimarea optimistă atât a autorităților române, cât și a Comisiei Europene.
Declinul de pe piața muncii este greu de oprit în contextul crizei politice prelungite, care intensifică precauțiile companiilor și determină amânarea proiectelor de investiții.
Construcțiile, cu un aport de 8.500 de locuri de muncă, este sectorul cu cea mai mare creștere nominală de joburi noi din economie, între ianuarie 2025 și aprilie 2026, dar este de așteptat un recul al angajării și concedieri odată cu închiderea PNRR, la sfârșitului lunii august.
De asemenea, este probabilă și o încetinire în Servicii și contracție în Comerț, pe fondul scăderii consumului și a continuării concedierilor din industrie.
Turismul a fost deja puternic afectat, ca volum și valoare, dar numărul salariaților a crescut ușor, de la 250.800 în aprilie 2025, la 252.400, în aprilie 2026, probabil ca efect al declarării unei părți din munca la negru din acest sector, după înmulțirea controalelor ANAF și ale Inspecției Muncii.
Scăderea din 2024 încoace vine după un an la fel de prost: 400.000 de locuri de muncă au fost pierdute între T1 din 2024 și T1 din 2025, după cum se poate vedea din graful de mai jos. În numai un an se pierduseră peste 200.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare, și 30.000 de job-uri din IT:
Citeşte integral analiza Cine să facă PIB, cine să plătească taxe: Peste 185.000 de locuri de muncă pierdute din decembrie 2024 încoace – Schimbări structurale importante – Industria prelucrătoare pierde definitiv zeci de mii de joburi pe Curs de Guvernare
Europa arde, iar ce e mai rău abia urmează: suprafața afectată de incendii s-ar putea tripla
Un robot umanoid a bătut marele record mondial al lui Usain Bolt la 100 de metri (Video)
Ziua 1642 Lovituri la Amazonul Rusiei. Morți și răniți într-un tren lovit de dronă în Harkov. Atac cu drone la fabrica de Milka și Oreo (Foto & Video)
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de Maia Sandu la Chișinău la parada de Ziua Independenței
