Economia germană traversează „cea mai profundă criză” de după război, avertizează Federația Industriilor Germane (BDI), care acuză Guvernul condus de Friedrich Merz că nu reacționează în fața unui declin industrial prelungit.
Producția industrială va scădea în 2025 pentru al patrulea an consecutiv, iar BDI spune că situația nu mai este un accident conjunctural, ci un „declin structural”.
Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei este așteptat să stagneze în 2025, după doi ani de recesiune, în timp ce guvernul pare incapabil să găsească soluții convingătoare pentru a restabili încrederea mediului de afaceri. „Economia germană este în cădere liberă, iar cu toate acestea Guvernul nu reacționează cu hotărârea necesară”, denunță președintele BDI, Peter Leibinger, potrivit AFP.
Federația critică inclusiv lentoarea reformelor promise de Merz, venite într-un context în care modelul economic german – construit pe exporturi puternice, industrie de vârf și energie rusească ieftină – se erodează din cauza pandemiei, a exploziei prețurilor la energie, a concurenței chineze și, mai nou, a tarifelor impuse de președintele american Donald Trump.
Reprezentanții industriei reclamă birocrația sufocantă și reglementările excesive. „Avem prea multe exigențe de reglementare”, spune Brian Fürderer, directorul Microqore Medical, care consideră că certificarea și lansarea unui produs durează „mult prea mult”. În plus, Germania rămâne „dependentă de mărci străine” în domenii strategice precum inteligența artificială și software.
Deși Merz susține că a început reforme – de la reducerea fiscalității companiilor la schimbări în tarifele la electricitate –, industriașii afirmă că ritmul este insuficient. „Fiecare lună fără reforme structurale rezolvate va costa și mai multe locuri de muncă”, avertizează BDI.
Declinul industrial se vede deja în cifre. Industria auto a pierdut în ultimul an 6,3% din angajați, adică aproape 49.000 de locuri de muncă, iar metalurgia a pierdut 2,6% într-un singur an și peste 11% din 2019. Volkswagen plănuiește să elimine 35.000 de posturi până în 2030. În același timp, Federația Industriei Chimice și Farmaceutice atrage atenția că producția chimică a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii.
Unul dintre puținele sectoare care merg bine este industria de apărare, susținută de investiții masive și considerată un „colac de salvare” economic. Totuși, sindicatele încearcă să tempereze tonul. „Situația este fără îndoială gravă, însă în afara apărării, sectoare ca aeronautica, tehnologia medicală, industria feroviară și tehnologia energetică o duc în mare bine”, spune vicepreședintele IG Metall.