Vestea esențială a recentelor alegeri din SUA nu se referă neapărat la numărul de mandate câștigate de fiecare partid în fiecare cameră sau la cât de grei sau de ușori vor fi următorii doi ani ai mandatului președintelui Biden. Acestea sunt, până la urmă, evoluții democratice cât se poate de firești.
Oamenii sunt nemulțumiți de viață lor de zi cu zi și i-au sancționat la vot pe democrați, deținătorii puterii de acum. Oamenii se tem de unele idei formulate de opoziția republicană, de exemplu interzicerea avortului prin lege federală, și au votat împotriva lor.
Alternanța, opoziția puternică, mesajul clar al electoratului prin vot sunt esențiale într-o democrație puternică. Fără a fi tot timpul sub presiunea Opoziției, fără a fi nevoit să te bați pentru fiecare vot, tentația puterii absolute e imensă.
Vestea cu adevărat mare este că accidentul istoric numit Donald Trump pare a se apropia de finalul politic. Și nu prin intervenții judiciare care să-l victimizeze și să genereze noi tensiuni, ci așa cum e normal într-o democrație, prin vot și apariția rivalului.
Votul la „midterm” a arătat o pierdere importantă de portanță pentru Donald Trump, ai cărui candidați au subperformat. În același timp, din Florida s-a ridicat un rival republican extrem de puternic, validat prin vot masiv și gata să-l răpună pe bătrânul și grotescul „rege”.
Rând pe rând, foștii aliați din presă și din politică s-au întors împotriva lui. Pentru New York Post, ziarul sau favorit, a devenit „Trumpty Dumpty”, „toxicul Trump”: „ceea ce sugerează rezultatele alegerilor intermediare de marți seară este că fostul președinte Donald Trump este probabil cel mai profund respingător de voturi din istoria modernă a Americii”. A fost primul semnal că R. Murdoch i-a intors spatele.
Fox News a vorbit despre apelurile republicanilor de a se desprinde de Trump. În același timp, presa lui Murdoch îl declară „trimisul lui Dumnezeu” pe rivalul „rising star” al lui Trump, guvernatorul reales al Floridei, Ron DeSantis.
Donald Trump a făcut enorm de mult rău Americii, pe care a radicalizat-o, a isterizat-o. A scos din ea tot ce era mai rău și mai violent, a împins-o spre prăpastia anarhiei.
A pus Americii, la fel ca partidului republican, ștampila grobianismului și a gotescului în toate formele lor, a sexismului și rasismului.
Joe Biden nu a fost ales președinte pentru sine, pentru oferta sa, ci pentru a salva în extremis America de Donald Trump.
Însă criza economică, viața grea din ultimii ani au readus pericolul Trump, ca salvator economic. Terenul părea larg deschis și a crezut el însuși asta, cât timp a mers pe ideea că alegerile erau cumva între sine și Biden.
Democrația sănătoasă și solidă americană a găsit însă resorturile să nu repete greșeală. Pentru că o democrație solidă nu este cea care nu face erori, nu există așa ceva, ci una care găsește forța și luciditatea redresării și nerepetării.
Respingerea lui Trump de către americani arată că până la urmă, Joe Biden a reușit în bună măsură în principalul sau obiectiv – vindecarea Americii.
Și o democrație solidă, o viață politică sănătoasă nu doar că găsește resurse de redresare, ci și noi lideri puternici. Așa cum pare a fi Ron DeSantis.
Caricaturalul Trump a început atacurile murdare, îl amenință fățiș pentru a nu-și anunța candidatura la prezidențiale, conștient că DeSantis poate fi sfarșitul lui. De această dată însă, foate probabil că această politică mizeră va fi bumerangul care îi va sparge dinții lui Trump.
Din acest moment jocul este deschis din nou, pot exista simpatii și antipatii, viziuni diferite, polemică, atacuri, dar pericolul letal Trump pare diminuat chiar între republicani.
Asta nu înseamnă că Donald Trump va renunța, nu înseamnă că nu se va lupta așa cum știe el, murdar și grobian, că nu va incerca să mânjească din nou steagul american.
Dar șansele sale de a fi mai mult decât un Vadim frustrat american sunt incomparabil mai mici.