Ceea ce nu s-a făcut până acum și continuă să rămână de izbeliște este schimbarea fotografiei Bucureștiului. E vorba de mii de clădiri vechi, unele de patrimoniu, care sunt în ruină.
Multe clădiri au geamurile sparte, nu sunt locuite de nimeni, fiind doar adăpost de iarnă pentru porumbei.
Provocările cu care se va confrunta noul primar general al Capitalei sunt uriașe.
Cei 1,7 milioane de locuitori, conform recensământului din 2022, așteaptă de la noul edil mai multe spații verzi, mai multe parcuri și locuri de joacă pentru copii. În ultimii 35 de ani, Bucureștiul a fost defrișat fără milă pentru a face loc clădirilor din aluminiu și sticlă ale marilor companii private și complexelor rezidențiale de locuințe fără spații verzi, înconjurate doar de betoane.
Pe lângă copacii care au fost tăiați pentru că erau un pericol să fie smulși din rădăcină, mii de arbori sănătoși au avut aceeași soartă pentru a permite rechinilor imobiliari să construiască blocuri cu zece etaje chiar și în parcuri.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat recent la Digi24 că ani de zile autoritățile „au închis ochii pentru că cei care au marcat, au tăiat și au distrus copaci în parcuri (...) erau niște milionari care urmau să construiască acolo niște blocuri“. Declarația ministrului Mediului e valabilă și pentru București. Nimeni nu a plătit pentru distrugerile masive ale celei mai de preț bogăție a Capitalei.
Un sondaj de opinie realizat de Agenția de Rating Politic arată că principalele nemulțumiri ale bucureștenilor sunt corupția din primărie (20,5%), traficul supraaglomerat (17,9%) și starea proastă a termoficării (11%), știut fiind că sute de mii de bucureșteni suferă în timpul iernii de lipsa apei calde și a căldurii în calorifere.
E de mirare că tocmai oglinda care dă seama de cum arată Bucureștiul nu se află printre principalele nemulțumiri ale bucureștenilor.
Reducerea poluării, una din prioritățile viitorului primar general
Capitala României este, potrivit datelor centralizate de Agenția Europeană de Mediu, cea de-a treia cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană, după Zagreb și Varșovia.
În același timp, este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării, de peste 3.000 de euro per capita, potrivit raportului AerArs, realizat de Aerlive, citat de Ziarul Financiar.
Nivelurile de dioxid de azot în unele zone ale Bucureștiului au fost și de cinci ori mai mari decât limitele admise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
De multe ori, autoritățile au subraportat nivelul poluării pentru a evita sancțiunile Comisiei Europene și nu au făcut nimic pentru ca aerul Capitalei să fie mai respirabil.
Gazele de eșapament de la cele 1,8 milioane de autoturisme din București, munții de gunoaie care apar peste noapte în spațiile virane, tomberoanele pe unde mișună șobolanii, resturile menajere deversate direct pe trotuar sunt doar câteva dintre noxele cu care se confruntă bucureștenii.
Reducerea poluării e una din prioritățile viitorului primar general. Un program sustenabil implică și subvenționarea gospodăriilor care încă mai folosesc pentru încălzire combustibil solid, lemn sau cărbune, pentru a trece la alternative mai puțin poluante: centrale electrice, panouri solare, pompe de căldură.
Reabilitarea şi extinderea reţelei de termoficare din Bucureşti, astfel încât mai multe imobile să se conecteze la sistemul centralizat, a fost una din realizările remarcabile ale fostului primar general Nicușor Dan.
În cei patru ani ai primului mandat plus un an până să ajungă la Cotroceni a reabilitat 300 de kilometri de conducte magistrale de termoficare, din cei 1.000 de kilometri câți are Bucureștiul. Încă o provocare pentru viitorul primar general.
Case de patrimoniu lăsate în paragină
Ceea ce nu s-a făcut până acum și continuă să rămână de izbeliște este schimbarea fotografiei Bucureștiului. E vorba de mii de clădiri vechi, unele de patrimoniu, care sunt în ruină. Multe dintre ele au geamurile sparte, nu sunt locuite de nimeni, fiind doar adăpost de iarnă pentru porumbei.
Confiscate de regimul comunist și închiriate foștilor activiști PCR și foștilor securiști, aceste bijuterii arhitectonice au făcut obiectul Legii nr. 112 din 1995 prin care chiriașii din casele naționalizate au putut să le cumpere la prețuri modice.
Unii dintre foștii proprietari au reușit să le recâștige după ani de procese, dar cei mai mulți au primit despăgubiri cu mult sub valoarea de piață.
Legea prevedea ca timp de 15 ani imobilele să nu poată fi vândute, așa că multe s-au deteriorat, noii proprietari fiind depășiți de timpurile prospere de altădată.
Așa au intrat în horă rechinii imobiliari, care au acum în posesie zeci de astfel de clădiri. Valoarea în sine a clădirii nu a constituit o miză, până când în baza unei legi din 2020, printr-o simplă cerere, proprietarii au intrat în posesia și a terenului pe care se afla imobilul, și a curților sau/și grădinilor.
Noul primar general al Bucureștiului va trebui să găsească o formulă prin care proprietarii să fie obligați să-și renoveze casele, pentru a scăpa de imaginea de bâlci pe care o are azi capitala.