Atât Gabriela Firea, cât și Nicușor Dan au promis că rezolvă problema termoficării, în București. Dar cât a făcut fiecare, an de an?
Spotmedia.ro vă prezintă astăzi, în premieră, centralizarea cifrelor din ultimii 7 ani. Veți afla: câți kilometri de conductă s-au înlocuit din 2016 și cu câți bani, dar și cum au evoluat: numărul de avarii și pierderile din rețeaua de termoficare.
Și, nu în ultimul rând, veți afla ce investiții pregătește administrația lui Nicușor Dan în termoficare, în 2023.
Vorbe multe din partea primarilor. Dar puține informații clare
Atât Gabriela Firea, cât și Nicușor Dan le-au promis bucureștenilor că rezolvă problemele rețelei de termoficare din Capitală.
Spre exemplu, pe vremea când era încă primar – la începutul unei ședințe a Consiliului General din iulie 2020 – Firea a anunțat că PMB a depus cerere ca să acceseze bani europeni cu care să achite înlocuirea a 200 de km de conductă uzată.
„Prin urmare, în scurt timp, nu va mai fi o problema în București furnizarea agentului termic, apă caldă și căldura, în timpul sezonului rece”, susținea atunci Firea.
Evident, era o exagerare grosolană. Înlocuirea conductei ar rezolva, în parte, problemele cu apa caldă. Or, de la solicitarea unei finanțări și până la finalizarea unor lucrări de asemenea proporții nu prea avea cum să treacă doar „scurt timp”. Oricum, administrația Firea nu avea capacitatea administrativă de a înlocui multă conductă magistrală (după cum veți descoperi mai jos).
Și Nicușor Dan a făcut declarații hazardate despre termoficare. Mai exact, după câștigarea alegerilor, invitat la Interviurile Hotnews a susținut că poate înlocui 300 de km de conductă magistrală în 3 ani. Au trecut deja 2 ani și e încă foarte departe de atingerea acestui obiectiv.
În plus, atât Firea, cât și Dan au avansat și idei care s-au dovedit nerealizabile, din punct de vedere tehnic. Spre exemplu, în septembrie 2019, într-o conferință de presă, Firea anunța că – dacă ELCEN nu își revizuiește atitudinea – PMB ar putea căuta energie termică la bursă. Din păcate, din punct de vedere tehnic, nu se poate.
Și Nicușor Dan a declarat, după câștigarea alegerilor, că se va instala conductă de termoficare elastică pentru a nu mai sparge asfaltul și a avansa mai repede cu lucrările. Din păcate, se pare că nu există conductă de termoficare elastică adecvată nevoilor rețelei de termoficare din București.
PMB n-a făcut un „fir roșu” al lucrărilor și investițiilor
În prezent, se vorbește mult despre termoficare, dar nu există un „fir roșu” al lucrărilor. Nicușor Dan dă declarații pe șantiere de termoficare și susține că face mai mult decât Gabriela Firea.
Dar cât a făcut Firea, în fiecare dintre anii de mandat? Și cât face acum Nicușor Dan?
În mod normal, PMB ar trebui să facă publică o situație a lucrărilor la rețeaua de termoficare și a plăților pentru aceste lucrări. Ba mai mult, acea situație ar trebui actualizată permanent, astfel încât fiecare dintre cetățeni să poată observa cum au evoluat lucrările.
Din păcate – deși are la dispoziție toate datele necesare – PMB nu le centralizează și nu publică o astfel de situație. N-am reușit să înțelegem încă de ce nu o face.
Dar am decis să încercăm să lămurim aceste chestiuni.
În consecință, cu începere din 13 decembrie 2022 – am solicitat informații de la PMB, de la Compania Municipală Termoenergetica SA și de la Compania Municipală Energetica Servicii SA ca să înțelegem cât s-a lucrat și cât s-a plătit, dar și ce urmează în 2023.
Am centralizat datele. Iată rezultatele și reprezentarea lor grafică din care se poate vedea în mandatul cărui primar se alocă mai mulți bani și se lucrează mai mult la rețeaua de termoficare.
Cine înlocuiește conducte
Rețeaua de țevi a sistemului centralizat de termoficare din București este alcătuită, în principal, din:
- 954,09 km de conductă magistrală (prin care apa fierbinte circulă între CET-uri la punctele termice din oraș)
- 2963,6 km de conductă secundară, mai subțire, care face legătura între punctele termice și consumatori
Marea problemă este că țevile cu diametru mare din rețeaua primară (adică magistralele - n.red.) sunt vechi și găurite. Prin găurile mici – numite de instalatori „pori” ai conductelor – țâșnește, în permanență, apă opărită.
Pe un traseu cu o lungime de mai mulți kilometri, prin astfel de spărturi - și prin altele cu diametrul ceva mai mare - se pierde multă apă. În plus, apa care își continuă drumul, prin conducte, se răcește mai ușor.
Când pereții subțiați ai țevii pocnesc, o cantitate mult mai mare de apă se scurge în galeriile de termoficare. În astfel de cazuri, instalatorii izolează sectoare de conductă (pe care să le repare) și încearcă să alimenteze consumatorii direcționând apa fierbinte prin alte țevi. Uneori, reușesc. Alteori - nu, iar oamenii rămân în frig și fără apă caldă.
Ca astfel de situații să nu mai apară, trebuie înlocuită conducta magistrală uzată.
De înlocuiri de conductă se ocupă mai multe firme. Două dintre ele sunt: Compania Municipală Energetica Servicii SA și Compania Municipală Termoenergetica SA (care lucrează cu propriii angajați, dar are și contracte cu firme private care să înlocuiască țevile vechi).
În plus, PMB are contracte cu mai multe asocieri de firme care, din acest an, vor începe să schimbe țevi.
Câți kilometri de țeavă s-au schimbat anual? Firea vs Dan
RADET (înainte să falimenteze), companiile municipale și firmele contractate au înlocuit următoarele lungimi de conductă magistrală:
- 10,037 km (în 2016)
- 11,515 km (în 2017)
- 11,255 km (în 2018)
- 16,051 km (în 2019)
- 18,158 km (în 2020)
- 28,635 km (în 2021)
- 32,010 km (în 2022).
Câți kilometri de conducte magistrale s-au înlocuit an de an puteți vedea și în graficul de mai jos. Cu roșu sunt marcați anii în care primar general a fost Gabriela Firea (inclusiv 2016, în care aceasta și-a preluat mandatul în iunie). Cu verde sunt marcați primii 2 ani în care primar a fost Nicușor Dan.
Se poate vedea clar că numărul de kilometri de conductă magistrală înlocuiți a început să crească din 2019, penultimul an de mandat al Gabrielei Firea.
Dar în fiecare dintre primii 2 ani de mandat ai lui Nicușor Dan s-au înlocuit considerabil mai mulți kilometri de conductă decât în oricare dintre anii în care primar general a fost Gabriela Firea (chiar dacă proiectarea unor lucrări s-a făcut din mandatul Gabrielei Firea).
Câți bani s-au dus pe înlocuirea de conductă magistrală
Lucrările de înlocuire a conductelor magistrale și modernizare a rețelei primare se fac cu bani publici, din 3 surse: PMB (care poate atrage și finanțări europene), bugetul propriu al CM Termoenergetica SA și bugetul CM Energetica Servicii SA.
Cumulat, iată cât s-a alocat din toate aceste surse, în fiecare dintre ultimii 7 ani:
- 10.634.980 lei (în 2016)
- 5.959.670 lei (în 2017)
- 7.392.710 lei (în 2018)
- 22.329.531 lei (în 2019)
- 29.448.101 lei (în 2020)
- 43.416.133 lei (în 2021)
- 93.788.108 lei (în 2022).
Mai jos, reprezentarea grafică. Cu roșu sunt marcați anii în care primar general a fost Gabriela Firea (inclusiv 2016, în care aceasta și-a preluat mandatul în iunie). Cu verde sunt marcați primii 2 ani în care primar a fost Nicușor Dan.
Potrivit datelor PMB și ale companiilor municipale, în mandatul Gabrielei Firea, 2020 a fost anul în care s-au alocat cei mai mulți bani pentru înlocuirea conductelor magistrale și modernizare a rețelei primare.
În 2021, administrația lui Nicușor Dan a alocat cu 47% mai mulți bani, în același scop. Iar în 2022, alocarea a fost de peste 3 ori mai mare decât în cel mai productiv an al administrației Firea.
Merită menționat că administrația lui Nicușor Dan a reușit să aloce mai mulți bani pentru lucrări la rețeaua primară și în condițiile în care cheltuiala PMB cu plata subvenției a crescut masiv, din 2021, odată cu majorarea prețurilor la gaze (principalul combustibil folosit la obținerea energiei termice).
Pot exista și alte elemente de luat în seamă, atunci când vorbim despre majorarea alocărilor din termoficare. Spre exemplu, inflația. Din cauza ei, un primar care vrea să rezolve problema termoficării ar fi oricum obligat să aloce astăzi mai mulți bani pentru lucrări decât ar fi alocat în 2017, spre exemplu.
Dar în acest caz diferențele de alocări de fonduri sunt atât de mari, încât niciun factor nu schimbă concluzia: cu Nicușor Dan la conducere, Bucureștiul investește mult mai mulți bani în rețeaua de termoficare decât în mandatul Gabrielei Firea.
Câți kilometri de conductă secundară s-au înlocuit
O avarie la o conductă din rețeaua secundară – care leagă punctele termice de clădirile alimentate cu energie termică – lasă mai puțini oameni în frig decât o avarie la rețeaua magistrală.
Dar și cei 2963,6 km de conducte din rețeua secundară trebuie înlocuiți, încet-încet, ca sistemul să funcționeze bine.
Iată câtă conductă s-a înlocuit, în fiecare dintre ultimii 7 ani: 39,174 km (în 2016), 50,861 km (în 2017), 48,726 km (în 2018), 36,9 km (2019), 53,024 km (în 2020), 45,938 km (în 2021) și 52,000 km (în 2022).
Grafic, evoluția înlocuirii de conducte magistrale, în imaginea de mai jos. Cu roșu sunt lucrările din anii în care primar a fost Gabriela Firea (inclusiv 2016 în care și-a preluat mandatul în iunie). Iar cu verde sunt lucrările din primii 2 ani de mandat ai lui Nicușor Dan.
Cei mai mulți kilometri de conductă secundară s-au înlocuit în 2020, ultimul an de mandat al Gabrielei Firea. În primul an de mandat al lui Nicușor Dan s-a înlocuit cu 13,3% mai puțină conductă secundară.
Câți bani s-au alocat pentru lucrări de mentenanță
Pe lângă înlocuirea de segmente lungi de conductă, RADET și, ulterior, Termoenergetica SA (care a preluat activitatea RADET, după ce aceasta a falimentat, la finalul lui 2019) trebuie să facă și lucrări de mentenanță a rețelei de conducte și de puncte termice.
Din păcate, la acest capitol datele comunicate de PMB și Termoenergetica SA nu sunt suficient de clare ca să ne permită o împărțire precisă pe ani.
Pentru perioadă 2016 – 2019, PMB ne-a comunicat doar cheltuielile pe care RADET le-a achitat unor firme terțe pentru lucrări de mentenanță.
Este vorba despre un total de 14.517.000 lei, împărțiți astfel: 2.860.000 lei (2016), 3.570.000 lei (2017), 1.461.000 lei (2018) și 6.626.000 lei (2019).
Dacă societatea a făcut mentenanță și cu banii proprii în această perioadă, nu știm.
Cert este că în 2019 s-a adoptat primul plan de asigurare a mentenanței, care a fost aplicat începând din 2020.
Iar pentru următorii 3 ani - adică 2020, 2021 și 2022 - Termoenergetica SA susține că a alocat din surse proprii pentru lucrările de mentenanță pe care le face cu angajații săi suma de 285.979.060 lei.
La această se mai adaugă sume pentru lucrări cu prestatorii externi de: 28.116.000 lei (2020), 26.015.000 lei (2021) și 10.879.000 lei (în primele 11 luni din 2022).
În concluzie, lucrările de mentenanță au devenit o prioritate abia în 2019, în penultimul an de mandat al Gabrielei Firea. Și abia din 2020 - ultimul an la primăriei al Gabrielei Firea - și în primii 2 ani de mandat ai lui Nicușor Dan s-au alocat și sume mari de bani pentru astfel de lucrări.
Câte avarii au loc, an de an
Conductele de termoficare au multe spărturi. Dar inginerii de instalații de la Termoenergetica SA au explicat anterior pentru Spotmedia.ro că le consideră avarii doar pe acelea care periclitează funcționarea sistemului.
Cu alte cuvinte, dacă o gaură dintr-o magistrală are diametrul mic și prin ea țâșnește o cantitate relativă redusă de apă, astuparea ei s-ar putea să nu reprezinte o prioritate. Dar acolo unde spărtura e mare - iar dispecerii Termoenergetica văd că scad parametrii de livrare a agentului termic din cauza scurgerilor de apa - se consideră că sunt avarii și se intervine.
Iată cum a evoluat numărul de avarii, în ultimii ani: 687 avarii (în 2016), 818 avarii (în 2017), 991 avarii (2018), 1274 avarii (2019), 1336 avarii (2020), 1813 avarii (2021) și 2070 avarii (2022).
Numărul mai mare de avarii - raportate de la an la an - nu înseamnă neapărat că rețeaua a funcționat mai prost. Poate însemna și că echipele Termoenergetica au declarat ca fiind avarii mai multe zone cu spărturi din rețea și au lucrat, în mai multe locuri, la remedierea problemelor.
Evoluția pierderilor. Prima scădere, după 4 ani de creștere
Iarna, când rețeaua de conducte este intens solicitată, pierderile sunt uriașe. Se scurg din rețeaua de conducte chiar și între 2 și 2,5 tone de apă pe oră. În bani, se pierd anual milioane de euro.
Cu toate astea, în 2021 – după mai mulți ani de creștere accelerată, pierderile au scăzut puțin, cu 0.33%.
Cu alte cuvinte, pierderile au evoluat astfel: 19,83% (în 2016), 20,20% (2017), 21,71% (2018), 24,74% (2019), 28,91% (2020) și 28,58% (în 2021).
Încă se calculează pierderile pentru anul 2022. Așa că rămâne să aflăm dacă acestea au continuat să scadă.
Ce urmează, în 2023. Abia de acum să ne așteptăm la șantiere
PMB a încheiat 5 contracte cu asocieri de firme pentru lucrări de înlocuire de conductă magistrală uzată.
Pentru fiecare contract, proiectarea lucrărilor se va finaliza în luna mai 2023.
Ulterior, vor putea începe lucrările, cu perspectiva de a finaliza înlocuirea a 18 km de canal de termoficare. Adică aproximativ 36 km de conductă magistrală (plus eventuale alte lucrări, în condițiile în care atunci când spun „canal de termoficare”, inginerii de instalații iau în calcul și existența, pe șantier, a unor conducte din rețeaua secundară care trebuie înlocuite - n.red.).
Acestea sunt lucrările pe care PMB le va putea plăti din bani europeni, în următorii ani (proiectul de finanțare a fost întocmit în timpul administrației Firea, dar contractul a fost semnat de administrația lui Nicușor Dan). În tabelul de mai jos regăsiți, detaliat: numele firmelor care vor lucra, cât ar putea termina în 2023 și valoarea contractelor încheiate.
De asemenea, CM Energetica Servicii SA va încerca să înlocuiască, în acest an, 10 km de conductă magistrală de termoficare.
Termoenergetica SA are, la rândul său, planuri ambițioase de lucrări. La solicitarea Spotmedia.ro, compania a transmis că poate înlocui 14 km de conductă magistrală. Dar că va deschise șantiere în funcție de cum vor evolua cele ale PMB pentru că „numărul tronsoanelor de magistrală care pot fi oprite simultan este limitat de impactul pe care îl au în funcționarea de ansamblu a întregului sistem”.
În plus, Termoenergetica a încheiat acorduri cadru cu o durată de 2 ani cu mai multe firme care ar urma să înlocuiască încă 29,2 km de conductă magistrale. Potrivit Termoenergetica SA, deși contractele cadru sunt pe 2 ani, lucrările s-ar putea finaliza chiar în cursul lui 2023.
Cu alte cuvinte, potrivit contractelor deja în vigoare, doar firmele private ar putea înlocui puțin peste 65 km de conductă magistrală, la care se adaugă cei 10 km pe care îi are în plan CM Energetica Servicii SA, dar și cei 14 la care ar putea lucra Termoenergetica SA.
Asta înseamnă că - pentru prima oară - s-ar putea ajungem la 90 de km de conductă magistrală înlocuiți. Cel mai probabil - judecând din experiența de lucru a ultimilor ani - nu se va putea lucra atât de mult.
Dar dacă se va depăși considerabil limita de 30 de km la care s-a ajuns în 2022, ar fi cu siguranță un câștig pentru toți cei pentru 1 milion de bucureșteni care depind de rețeaua centralizată de termoficare a Capitalei.
Spotmedia.ro va încerca să urmărească lucrările, pe toată durata anului. Și vom reveni cu detalii despre cum evoluează fiecare.