Bucureștiul are, cu mare întârziere, prima centrală provizorie de termoficare. Cui ajută și ce s-a întâmplat cu celelalte promise

Bucureștiul are, cu mare întârziere, prima centrală provizorie de termoficare. Cui ajută și ce s-a întâmplat cu celelalte promise

A fost pusă în funcțiune centrala provizorie pentru producție de energie termică de pe locul fostei CET Titan. Rolul acesteia este să contribuie la o mai bună alimentare cu apă căldură și căldură a câtorva sute de blocuri din estul Capitalei.

Pe zona unde s-a pus în funcțiune capacitatea provizorie de producție a energiei termice a existat o centrală electrică de termoficare (CET). Dar aceasta a fost desființată în anul 2014.

Așa că bună parte din zona de est a Capitalei a fost deservită, în ultimii 8 ani, de CET Sud. Dar sistemul a întâmpinat probleme mari și a funcționat deficitar, din mai multe motive.

Unul ține de faptul că CET Sud este departe de zona de est a Bucureștiului pe care o alimenta fosta CET Titan. În plus, din cauză că rețeaua de conducte de termificare e veche și ciuruită, multă apă se pierdea pe drum, iar cea care ajungea la destinație, în punctele termice, era aproape rece.

ADVERTISING

Rezultatul: mii de bucureșteni aveau doar apă abia dezmorțită și calorifere reci, în cea mai mare parte a timpului.

Noile capacități modulare, provizorii, de producție a energiei termice – practic o serie de cazane care înfierbântă apă – rezolvă parte din problemă.

Luni dimineață, primarul general Nicușor Dan și directorul Termoenergetica SA Claudiu Crețu au vizitat centrala provizorie și au dat noi detalii despre proiect.

„Tot sistemul (de producție de energie termică – n.red.) are 1.000 de gicacalorii pe oră. Aducem în plus 60 de gigacalorii pe oră. E un plus de 6%. Asta înseamnă că pentru 200 de blocuri din zonă energia vine doar de la această centrală. Și este suficientă. Iar cu această degrevare, energia de la CET Sud merge mai bine pe est și nord-est”, a declarat Nicușor Dan.

Directorul Termoenergetica SA, Claudiu Crețu, susține că această centrală a costat circa 13 milioane de lei. Și că, dacă ar reuși să monteze încă două similare - adică una pentru zona Colentina și una pentru Aviației - s-ar rezolva, provizoriu, multe dintre problemele cu apa caldă și căldura din Capitală.

ADVERTISING

Rămâne să vedem dacă PMB și Termoenergetica SA vor reuși să facă acest lucru. Și dacă da, în cât timp.

Nicușor Dan a promis această centrala acum 2 ani

Nicușor Dan a promis centrala provizorie de pe locul fostei CET Titan încă din martie 2021.

La acea vreme, Termoenergetica SA era condusă, încă, de Alexandru Burghiu (finul Gabrielei Firea). Compania municipală a lansat licitația pentru centrala provizorie abia după mai bine de o lună de la înlocuirea acestuia din funcția. Adică pe 4 august 2021.

Acea licitație a fost anulată și apoi relansată, pe 19 martie 2022. Termoenergetica n-a găsit ușor o firmă cu care să amenajeze centrala provizorie. Terenul pe care s-au adus instalațiile nu-i aparține (ci e închiriat de la o companie numită Titan Power SA, controlată de stat și care vrea să construiască acolo o centrală permanentă - n.red). Iar la începutul proiectului alimentarea cu apă a zonei unde s-au instalat cazanele era deficitară.

ADVERTISING

Până la urmă, însă, a fost declarată câștigătoare asocierea de firme Energofor SRL - Fast Technical Assistance SRL și RIA Engineerig Consulting.

Ce s-a întâmplat cu „mini centralele” pentru puncte termice

Unele primării de sector, dar și PMB au încercat să monteze „mini-centrale” care să alimenteze cu apă fierbinte puncte termice din oraș.

Primul experiment a fost făcut de Primăria Sectorului 1, care a închiriat, în iarna 2021 - 2022, echipamente alimentate cu motorină pentru a alimenta punctul termic nr. 5 din Cartierul Aviației. Rezultatele au fost sub așteptări, așa că primăria a întrerupt proiectul.

Primăria Sectorului 2 a început un proiect prin care și-a propus să închirieze echipamente alimentate cu gaz care să înfierbânte apa pentru 6 puncte termice. Dar a renunțat, ulterior, pentru că Termoenergetica derula un proiect similar.

În cele din urmă și Termoenergetica SA - care voia să închirieze echipamente pentru puncte termice care să deservească 357 de blocuri - a anulat licitația. Motivul: firmele care dețin astfel de echipamente au sesizat că cererea e mare și urgentă și au crescut prețurile. Iar administrația Capitalei nu putea justifica în fața Curții de Conturi cheltuieli atât de mari. Așa că s-a renunțat la proiect.

....

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.

Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.

Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.

Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

termoficare
Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇