Gabriela Firea susține că pentru a rezolva toate problemele încălzirii și apei calde din București îi vor fi suficiente milioanele de euro pe care Primăria Capitalei urmează să le acceseze de la Bruxelles. Din păcate, cifrele o contrazic. Așa că s-ar putea să mai treacă ani întregi până când bucureștenii să aibă apă caldă și căldură după pofta inimii.
Uriașul sistem de termoficare al Capitalei – al doilea ca mărime de pe continentul nostru după cel al Moscovei – e vechi de peste jumătate de secol. Și n-a fost niciodată reparat așa cum ar trebui.
Nici nu e de mirare că acum pocnește pe toate părțile și că lasă mii de bucureșteni fără căldură și fără apă caldă.
Spre exemplu, săptămâna trecuta, din pricina unor avarii, mii de oameni din sectoarele 1, 2, 3 și 6 au rămas fără apă caldă. Unii ne-au spus că au așteptat chiar și două-trei zile până s-a reluat furnizarea.
Iată, pe scurt, cum am ajuns în această situație, ce soluții avem pentru rezolvarea problemei și de ce Primăria Capitalei nu reușește să le aplice așa cum ar trebui.
De ce e în colaps sistemul de termoficare
Sistemul de termoficare al Capitalei are mai multe componente.
Cele 4 CET-uri administrate de ELCEN (societate deținută de Guvern) produc apă fierbinte, care este distribuită apoi, în oraș, printr-o rețea de conducte administrată de Compania Municipală Termoenergetică SA.
Mai exact, fiecare CET livrează apă opărită pe magistrala tur – conductă subterană groasă - către o parte dintre cele circa 1.000 de puncte termice din oraș.
Această apă fierbinte de la CET nu va ajunge nici în calorifere noastre și nici la robinete. Scopul ei este doar acela de a ajunge în punctul termic și de a trece printr-un dispozitiv numit schimbător de căldură.
În interiorul schimbătorului, apa opărită de la CET o va încălzi pe cea care pleacă printr-o rețea de țevi mai subțiri către caloriferele și robinetele noastre.
După ce a trecut prin schimbător, apa de la CET se va întoarce, prin conducte subterane numite ”magistrale de retur”, către centrala care a livrat-o. Acolo, ea va fi reîncălzită și repompată către punctele termice.
Tot acest circuit a funcționat o vreme ca unul închis, în care drumul apei s-a reluat, iar și iar. Dar între timp - din cauza neglijenței Primăriei Capitalei - lucrurile s-au schimbat.
Din cauză că sunt foarte vechi, conductele magistrale se sparg. Iar apa fierbinte din ele se scurge în cantități uriașe. Iarna, se pierd în acest fel până la 2,8 milioane de litri pe oră.
Pierderile perturbă funcționarea întregului sistem. Fără suficientă apă fierbinte din conducte, nici în punctele termice lucrurile nu se mai întâmplă așa cum ar trebui. Așa că, până la urmă, apa nu mai ajunge fierbinte nici la robinete și nici în calorifere.
Ce putem face? Pe termen scurt, ELCEN pompează mai multă apă în conducte. Dar metoda e costisitoare și nu foarte eficientă.
CM Termoenergetica SA repară spărturile țevii. Doar că nu reușește să o facă destul de repede, așa că - atunci când o magistrală pocnește - mii de bucureșteni rămân uneori și zile la rând fără căldură și apă caldă.
Astfel, singura soluție rămâne înlocuirea conductelor magistrale uzate. Simplu de zis, dar ceva mai greu de făcut.
Mai ales că din cei 954 de kilometri de conductă magistrală, ar trebui să înlocuim cam 800 de kilometri (peste 83% din total).
Motivele pentru care conducta nu se poate înlocui cât ai bate din palme
Ani la rând, Primăria Capitalei a refuzat să finanțeze înlocuirea conductelor de termoficare. Iar când în sfârșit s-a hotărât să dea bani și pentru așa ceva, a constatat că nu mai poate recupera timpul pierdut.
Cu toate eforturile depuse, Termoenergetica reușește să înlocuiască doar puțin peste 20 de kilometri de conductă magistrală pe an, cu salariații săi și sprijinul unor firme private.
Mai poate înlocui și CM Energetica SA (care urmează să fie preluată aproape în totalitate de CM Energetica Servicii SA) încă vreo câțiva kilometri.
Dar în acest ritm, ar fi nevoie de 32 de ani pentru înlocuirea conductei magistrale din Capitală.
Motivele pentru care înlocuirea conductelor nu se face în ritm mai alert sunt multiple. Pe de o parte, pentru începerea unei lucrări e nevoie de o documentație stufoasă și de o mulțime de avize. În plus, după ani întregi în care rețeaua de conducte a fost doar cârpită, pe ici - pe dincolo, nici prea mulți oameni pricepuți la astfel de lucrări nu mai sunt.
Cât de mult ne vor ajuta banii europeni?
Încă de acum câțiva ani, în cadrul Programului Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM), existau câteva sute de milioane de euro pe care îi putea accesa numai Primăria Capitalei și doar pentru a-i investi în modernizarea sistemului de termoficare.
Deși Primăria n-a reușit să acceseze banii la timp, aceștia nu s-au pierdut. Pot fi încă atrași și cheltuiți 236 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE).
La începutul ședinței de Consiliu General din 18 iunie, Gabriela Firea a anunțat că Primăria Capitalei a depus, în sfârșit, cererea de finanțare pentru obținerea banilor europeni. Firea a spus că ar fi vorba nu despre 236, ci despre mai mult de 300 de milioane de euro, suma suficientă pentru înlocuirea a peste 200 de kilometri de conductă magistrală din Capitală.
”Pin urmare, în scurt timp, nu va mai fi o problema în București furnizarea agentului termic, apă caldă și căldura, în timpul sezonului rece”, a mai spus Firea.
Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa, a explicat pentru SpotMedia.ro consilierul general liberal Cătălin Deaconescu.
”Înainte de toate, ar trebui să înțelegem că depunerea cererii de finanțare nu înseamnă, în sine, aprobarea finanțării. Estimez că până la finele anului nu vom avea niciun contract de finanțare semnat.
Apoi, urmează organizarea de licitații (proceduri necesare pentru selecția societăților care să înlocuiească țeava uzată, dar care pot dura luni sau chiar ani - n.red).
Apoi, trebuie menționat că banii vor trebui cheltuiți până pe 31 decembrie 2023.
În plus, noi putem schimba - dacă avem toate autorizațiile pentru lucrări deja emise - cam 20-25 km de conductă pe an.
Așa că nici vorbă să înlocuim în timpul pe care îl avem la dispoziție peste 200 de kilometri de conductă.
Mai degrabă vom reuși, poate, să schimbăm 50-60 km. Deci nu cred să putem absorbi, din totalul disponibil, mai mult de 50-60 de milioane de euro”, a precizat Cătălin Deaconescu.
Ce-i de făcut, ca să nu mai rămânem fără apă caldă și căldură
Cătălin Deaconescu ne-a explicat si că nu atât lipsa banilor ține pe loc modernizarea sistemului de termoficare din Capitală. Contează și asta, dar mai degrabă de vină sunt lipsa de viziune a PMB și insuficienta planificare a lucrărilor.
”Nu exisă un Plan Coordonator de intervenții la rețelele de utilități, iar acest lucru îi influențează negativ și pe ceilalți operatori de utilități publice (apă-canal, electricitate, gaze, telefonie-internet).
Apoi, de cele mai multe ori, operatorul rețelei (Termoenergetica – n.red.) pierde multe luni în care ar putea lucra (între aprilie și septembrie) pentru rezolvarea unor proceduri administrative (autorizații) sau proceduri de achiziții.
Nu există o planificare corectă și atentă a tuturor etapelor premergătoare execuției lucrărilor.
În lipsa unei planificări riguroase s-a ajuns uneori să se lucreze 'forțându-se' limitele legii și să se amâne arbitrar unele lucrări doar pe motivul că respectiva stradă tocmai a fost asfaltată.
Toate procedurile premergătoare demarării execuției trebuie urmărite atent și constant. Poate că ar trebui chiar externalizat project management-ul către o echipă profesionistă de consultanți” a precizat Cătălin Deaconescu.
Haosul din administrația termoficării bucureștene trebuie să înceteze
Iar modul haotic în care e administrată termoficarea Capitalei n-a făcut decât să îngreuneze și mai mult lucrările.
În București, peste 60% din prețul încălzirii este suportat de Primăria Generală, de la bugetul local. Din păcate, ani la rând, primăria n-a plătit. Așa că, până la urmă, RADET - care se ocupa de distribuția agentului termic - a intrat în faliment.
Termoficarea a rămas, de la finele anului 2019, în administrarea CM Termoenergetica SA. Această companie municipală a fost creată printr-o scindare a Companiei municipale Energetica SA, despre care instanța a decis că a fost înființată ilegal.
În doar jumătate de an, Termoenergetica SA a acumulat către ELCEN datorii de 444 de milioane de lei. Din această sumă, 5 milioane sunt penalități de întârziere, care vor fi plătite din banii bucureștenilor.
În ciuda insistențelor, SpotMedia.ro nu a reușit să obțină un punct de vedere de la conducerea CM Termoenergetica SA cu privire la activitatea și situația societății.
Consilierul general Cătălin Deaconescu a precizat însă că, dacă vrem ca sistemul să funcționeze bine și să poată fi modernizat, toate aceste probleme de administrare trebuie rezolvate prompt.
”Trebuie rezolvate o serie de probleme care țin de circuitul financiar, cum ar fi de plata la timp a subvenției din partea PMB, stabilirea de tarife care să acopere cheltuielile operatorului și de 'spargerea' cvasi- monopolului ELCEN prin atragerea de capital privat în zona de producție.
Dar nu va veni niciodată niciun investitor privat dacă nu va fi sigur că are parte de tratament corect din partea autorităților.
După rezolvarea acestor probleme, finanțările pot veni din fonduri nerambursabile, de la finanțatori instituționali (Banca Mondială, Banca Europeană de Dezvoltară și BERD) dar și din fonduri private, fie prin emisiuni de obligațiuni fie prin împrumuturi din piață”, a mai spus Cătălin Deaconescu.
Până când Primăria Capitalei nu va pune în ordine toate aceste lucruri, bucureștenii vor trăi în continuare cu teama că li s-ar putea opri din moment în moment apa caldă și căldura.