George Simion a ieșit de la consultările de la Cotroceni pentru formarea unui nou guvern cu o revendicare maximală: AUR vrea mandatul de premier și spune că nu mai poate fi ignorată „jumătatea de România” care îl susține.
- Urmărește aici cum decurg consultările de la Palatul Cotroceni – LIVE Consultări la Cotroceni. Un nume nou de tehnocrat. 2 condiții de la PSD. AUR s-a dus cu broșurici și Simion își asumă „scoaterea României din criză” (Foto&Video)
Liderul AUR a afirmat că partidul său își asumă „scoaterea României din criză”, că vrea „să lase deoparte divergențele” și să fie „parte a soluțiilor”. A invocat și posibilitatea alegerilor anticipate, dacă partidele nu ajung la un acord pentru formarea unui guvern.
Formularea politică este puternică. Dar cifrele o contrazic.
Pentru că „jumătatea de România” nu apare nici în rezultatul AUR de la alegerile parlamentare din 2024, nici în voturile obținute de George Simion la prezidențialele din 2025, nici în cel mai recent sondaj de opinie. Apare doar în retorică.
AUR, la parlamentarele din 2024: 18% din voturi, sub 10% din electorat
La alegerile parlamentare din 2024, AUR a obținut 1.665.143 de voturi la Camera Deputaților, adică 18,01% din voturile valabil exprimate, și 1.694.705 voturi la Senat, adică 18,30%. Acestea sunt rezultatele finale anunțate de Biroul Electoral Central.
Dar procentul de 18% nu înseamnă 18% din România. Și cu atât mai puțin jumătate din România.
Raportat la aproximativ 18 milioane de alegători înscriși, votul AUR de la parlamentare înseamnă:
| Reper | Voturi AUR | Procent din electorat |
|---|---|---|
| Camera Deputaților | 1.665.143 | aprox. 9,25% |
| Senat | 1.694.705 | aprox. 9,41% |
Raportat la populația rezidentă a României, de circa 19 milioane de persoane, scorul real coboară sub 9%.
Așadar, la parlamentarele din 2024, AUR nu a fost votat de „jumătate de România”, ci de mai puțin de o zecime din electoratul înscris.
George Simion, la prezidențiale: cel mai bun rezultat tot nu ajunge la o treime din electorat
La alegerile prezidențiale din 2025, George Simion a avut un scor mult mai mare decât AUR la parlamentare. În primul tur, a obținut 3.862.761 de voturi, adică 40,96% din voturile valabil exprimate. Prezența la urne a fost de 9.571.899 de alegători, adică 53,19% din electorat.
În turul al doilea, Simion a obținut 5.339.053 de voturi, adică 46,4%, în timp ce Nicușor Dan a câștigat cu 6.168.642 de voturi, potrivit rezultatelor finale BEC. La urne s-au prezentat 11.641.999 de alegători.
Calculul raportat la electorat arată însă altceva:
| Scrutin | Voturi George Simion | Procent oficial din voturile valabil exprimate | Procent din electoratul înscris |
|---|---|---|---|
| Prezidențiale 2025, turul I | 3.862.761 | 40,96% | aprox. 21,5% |
| Prezidențiale 2025, turul II | 5.339.053 | 46,4% | aprox. 29,7% |
Aici este diferența esențială: 46,4% nu înseamnă aproape jumătate din România. Înseamnă aproape jumătate din voturile valabil exprimate în turul al doilea.
În cel mai bun rezultat electoral al său, George Simion a fost votat de aproximativ 30% din electoratul înscris. Este un scor mare. Este un scor politic relevant. Dar nu este „jumătate de popor”.
Ultimul sondaj INSCOP: AUR la 38,2%, dar asta nu înseamnă 38% din România
Cel mai recent sondaj INSCOP, realizat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, plasează AUR pe primul loc în intenția de vot pentru parlamentare, cu 38,2% dintre respondenții care au ales un partid din listă. PNL este cotat cu 20,3%, PSD cu 17,5%, USR cu 10%, iar UDMR cu 5%.
INSCOP mai arată că, în rândul celor care declară că merg sigur la vot, AUR ajunge la 41,4%. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, cu o eroare maximă de ±3%.
Dar și aici trebuie făcută aceeași distincție: sondajul măsoară intenția de vot în rândul celor care exprimă o opțiune, nu ponderea partidului în întreaga populație a României.
Dacă aplicăm scorul AUR de 38,2% la o prezență similară celei de la parlamentarele din 2024, adică aproximativ 52,5%, rezultă:
| Partid | Scor în sondaj | Voturi estimate la prezență de 52,5% | Procent din electoratul total |
|---|---|---|---|
| AUR | 38,2% | aprox. 3,61 milioane | aprox. 20,1% |
| PNL | 20,3% | aprox. 1,92 milioane | aprox. 10,7% |
| PSD | 17,5% | aprox. 1,65 milioane | aprox. 9,2% |
| USR | 10% | aprox. 945.000 | aprox. 5,3% |
| UDMR | 5% | aprox. 473.000 | aprox. 2,6% |
Dacă folosim un scenariu mai prudent, bazat pe media ultimelor trei alegeri parlamentare, de aproximativ 41,7% prezență, scorul AUR din sondaj ar însemna aproximativ 2,87 milioane de voturi, adică în jur de 16% din electoratul total.
Deci chiar și într-un sondaj favorabil, în care AUR se apropie de 40% din intențiile de vot, susținerea sa nu echivalează cu „jumătate de România”. În funcție de prezență, ea ar putea însemna între 16% și 20% din cetățenii cu drept de vot.
Ce lipsește din formula „jumătate de România”: cei care nu votează
Mai există o realitate pe care această retorică o ignoră: absenteismul.
La parlamentarele din 2024, aproape 8,55 milioane de cetățeni cu drept de vot nu au mers la urne. Asta înseamnă 47,5% din electoratul înscris.
Despre acești oameni nu știm ce ar fi ales din oferta electorală. Nu știm dacă ar fi votat AUR, PSD, PNL, USR, UDMR, un partid mic sau dacă ar fi anulat votul. Nu știm dacă au stat acasă din dezamăgire, indiferență, neîncredere sau imposibilitate practică.
Știm doar atât: nu au dat mandat electoral nimănui.
Iar atunci când aproape jumătate din electorat nu votează, niciun partid nu poate confisca simbolic această absență și transforma propria susținere într-o „jumătate de popor”.
Dreptatea și sensul
George Simion are dreptate într-o singură privință: AUR nu poate fi ignorat politic. Este primul partid în sondajele recente și a devenit o forță majoră în Parlament.
Dar de aici până la „jumătatea de România” este o distanță mare.
La parlamentarele din 2024, AUR a fost votat de aproximativ 9% din electorat. La prezidențiale, George Simion a ajuns la aproape 30% din electorat în cel mai bun moment al său. În ultimul sondaj INSCOP, scorul AUR ar putea echivala, în funcție de prezență, cu 16–20% din cetățenii cu drept de vot.
Este mult. Dar nu este jumătate.
Este o susținere politică importantă, nu un mandat al „poporului”. Iar diferența nu este semantică. Este democratică.
„Suntem câștigătorii inimilor”. Alexandra Căpitănescu, întâmpinată cu aplauze la revenirea în țară după Eurovision
Oamenii de știință au descoperit o semnătură chimică ascunsă care ar putea dezvălui viața extraterestră
Cum se simte Alex Marquez după accidentul teribil din MotoGP
Monștrii din canalizare care sufocă marile orașe. Cum luptă cercetătorii cu fatbergurile
