Scandalul Romprest se încheie, de fapt, cu o capitulare a dnei Armand în fața companiei de salubritate Romprest, împachetată într-un mesaj victorios pe care realitatea nu îl susține. Mai mult, pune bazele continuării contractului până la finalizarea lui, fără șanse de reziliere.
Ca să fie foarte bine înțeles de la început, protocolul de vineri intre Primărie și Romprest nu se refera la toată activitatea de salubritate, ci doar la curățenia stradală și numai pentru lunile septembrie și octombrie, după care urmează o nouă negociere. Colectarea gunoiului rămâne la fel.
Protocolul nu se referă la nicio scădere de tarife, ci la o scădere de prestații. Care prestații?
HCL 129/2021 prin care dna Armand ar fi fost mandatată de Consiliu să discute cu Romprest eficientizarea activității și la care protocolul de vineri face în mod expres trimitere in preambul vorbește de reducerea suprafețelor curățate.
Protocolul se refera însă la program și frecvențe. Deci înțelegem că salubristii vor acționa mai rar conform unui program redus. Dna Armand se referă tot la frecvențe, însă anexele explicative scapă transparenței domniei sale.
Punctajul susținătorilor dnei Armand este că au fost eliminate prestațiile fictive. Aici sunt două aspecte.
Pe de-o parte, numărul prestațiilor minime este prevăzut de Regulamentul de salubritate al PMB, care pe fiecare tip de stradă spune de câte ori și în ce fel trebuie făcut curat, de la măturare, la spălare, rigole etc Scăderea sub acest număr, de exemplu cu 68% în cazul spălării străzilor, este o încălcare a Regulamentului.
Deci dacă aceste servicii erau fictive, soluția nu era să fie eliminate prin încălcarea Regulamentului, ci trebuia remediată situația prin efectuarea lor corectă.
Erau fictive? Despre prestațiile fictive se vorbește ca despre teroriștii din decembrie ’89. Foarte posibil să fie, după cum zice dna Armand, numai că Primăria nu le-a documentat. Dacă o făcea, putea să fie de ceva vreme cu acțiunea de reziliere în instanță sau avea o pârghie foarte serioasă pentru o renegociere reală a contractului. Raportul Ministerului Finanțelor nu e opozabil Romprest, iar Raportul ANRSC e în instanță.
Nici acum în actele oficiale nu se vorbește despre vreo reducere de prestații pe motive imputabile Romprest, ci bugetare, ca să se încadreze Primăria în buget. De altfel, reducerea de prestații a fost ceruta de Primărie.
În ce măsură împuternicirea acordată dnei Armand prin HCL acoperă semnătură domniei sale pe Protocol este discutabil din cele două motive arătate mai sus.
Deci, în următoarele două luni, Romprest va curăța mai puțin, cât pentru 12,5 milioane. Recuperează și datoriiile pentru curățenia stradală prestată pe iunie, iulie și chiar august, când dna Armand a mai angajat două firme. Cele mai vechi fac deja obiectul acțiunilor de executare silită.
Dna Armand invoca faptul că ar fi plătit 49 de milioane pentru 5 luni. Numai pentru Romprest, pentru că se adaugă și Rebu. Și acesta a fost prețul murdăriei, nu al curățeniei pentru cea mai bogată primărie din țară.
Protocolul de vineri pune în brațele dnei Armand doi cartofi clocotiți:
1.Trebuie să se asigure prin Poliția Locală că agenții economici nu generează acumularea de deșeuri în depozite necontrolate.
O misiune spre imposibil având în vedere că, potrivit cifrelor oficiale, în acest moment din peste 32.000 de agenți economici din Sectorul 1, doar 4.700 au contracte pentru ridicarea deșeurilor cu Romprest. Ce fac restul, de 27.000 de agenți economici, nu cred că e greu de bănuit: aruncă fiecare pe unde poate.
În Oradea, de exemplu, condusă vreme de 12 ani de modelul declarat al dnei Armand, Ilie Bolojan, nu există nici măcar un agent economic care să nu aibă contract, după cum puteţi afla dintr-un interviu acordat SpotMedia.ro de city managerul orașului.
De ce nu a fost dna Armand preocupată de această imensă sursă de mizerie, deși ar fi fost obligată prin lege să aplice regula “poluatorul plătește”, nu știm.
2.Să găsească loc de depozitare pentru gunoi. Cum groapa Iridex este închisă și Eco Sud are mari probleme de legalitate, rămâne de văzut unde va indica dna Armand să fie depozitat gunoiul. Cert este că Romprest a reușit să își ia de pe cap și această grijă.
Și, cireașa de pe tort, Romprest îngroapă prin acest protocol șansele reale la vreo acțiune de reziliere ale dnei Armand. E drept că, fără o documentare a neexecutărilor, șansele erau oricum minime.
Dar, spun avocații cu care am vorbit, din momentul în care asumi prin acest protocol că tu ești cel care nu are bani să plătească, când semnezi tranzacția, practic, nu mai ai ce comenta în fața judecătorului pentru ce s-a întâmplat până aici.
Pe scurt, ne-am întors de unde am plecat, dar cu mult scandal, stare de alertă, încă două contracte, multe penalități și disconfort pentru bucureșteni.
Și punctul de plecare a fost în ianuarie, când o comisie de mediere a Consiliului Local cu Romprest a propus exact o reducere de prestații pentru întregul an, în valoare de 40 de milioane de lei. Dna Armand n-a vrut soluția comisiei de mediere.
La vremea aceea, dna Armand spunea că nu negociază cu “mafia”. Acum iat-o semnând protocol cu “mafia”.
Pe atunci, dna Armand bătea câmpii cu contractul care ar fi nul, susținută de avocata plătita din bani publici. Iată că e valabil și revalidat prin protocol.
N-am învârtit în cerc pentru ce? Pentru mult mai puțin decât ceea ce putea fi făcut în iarnă pentru un sector curat și fară penalități? Pentru imaginea personală a dnei Armand?
Am spus de la început, i-a spus și dl Bolojan dnei Armand. Când ai un contract în vigoare, ai două variante: ori renegociezi, ori reziliezi în instanță. Dna Armand a reușit să le rateze pe amândouă. Iar dacă poți dovedi că ai de-a face cu mafia, e bine să acționezi eficient, nu să o îmbogățești și mai tare.
Alte informații pe subiect:
