Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat mult-așteptatul document care rezumă principalele măsuri de creștere a competitivității UE în economia globală, după severul decalaj față de SUA și China semnalat de Raportul Draghi.
Comisia a prezentat însă un cadru larg de obiective denumit Busola Competitivității, conceput pentru a contribui la stimularea economiei continentului în următorii cinci ani.
Una dintre primele măsuri viitoare anunțate: un „efort de simplificare fără precedent” care urmează să fie detaliat luna viitoare: în principiu, e vorba, printre altele, de renunțarea la tipurile de reguli cu care birocrația de la Bruxelles sufocă economiile.
În atenția ”busolei” se află în primul rând legislația care dă bătăi de cap companiilor obligate să raporteze conformitatea cu reglementările ecologice ale UE.
Comisia insistă că această inițiativă nu va schimba obiectivele de mediu trasate de Comisie.
Finanțare regională redirecționată către investiții strategice
Pe lângă efortul de debirocratizare, Comisia dorește să redirecționeze mai multă finanțare regională, rezervată în mod normal infrastructurii, către stimularea investițiilor strategice la nivelul UE.
Urmează să fie anunțat un program de investiții TechEU condus de BEI, care ar putea finanța AI, tehnologii curate, cipuri, tehnologii cuantice de stocare a energiei și inițiative de reducere a prețurilor energiei pentru întreprinderi.
Busola – Trei domenii principale de acțiune: inovare, decarbonizare și securitate
Raportul Draghi a identificat trei domenii principale de acțiune pentru a stimula competitivitatea, iar noua Busolă a Competitivității stabilește o serie de ”măsuri emblematice” pentru a transpune aceste imperative în realitate. Acestea sunt, potrivit documentului prezentat de Ursula von der Leyen:
- Reducerea decalajului în materie de inovare:. Dorim să creăm un habitat pentru start-up-uri inovatoare, să promovăm leadership-ul industrial în sectoare de mare creștere bazată pe tehnologii profunde și să promovăm difuzarea tehnologiilor în companiile și IMM-urile consacrate. În acest sens, Comisia va propune inițiative „AI Gigafactories” și „Apply AI” pentru a stimula dezvoltarea și adoptarea industrială AI în sectoarele cheie. Acesta va prezenta planuri de acțiune pentru materiale avansate, tehnologii cuantice, biotehnologice, robotice și spațiale. O strategie dedicată a UE va aborda obstacolele care împiedică apariția și creșterea noilor companii. O propunere pentru un al 28-lea regim juridic va simplifica normele aplicabile companiilor, inclusiv aspectele relevante ale dreptului corporativ, al insolvenței, al muncii și al dreptului fiscal. Acest lucru va face posibil ca firmele inovatoare să beneficieze de un singur set de reguli oriunde investesc și operează pe piața unică.
- O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate: Busola identifică prețurile ridicate și volatile ale energiei drept o provocare cheie și stabilește domenii de intervenție pentru a facilita accesul la energie curată și accesibilă. Viitorul acord industrial curat va stabili o abordare a decarbonizării bazată pe competitivitate, menită să asigure UE ca o locație atractivă pentru producție, inclusiv pentru industriile consumatoare de energie, și să promoveze tehnologiile curate și noi modele de afaceri circulare. Un plan de acțiune pentru energie accesibilă va contribui la scăderea prețurilor și a costurilor la energie, în timp ce un act de accelerare a decarbonizării industriale va extinde autorizarea accelerată la sectoarele în tranziție. În plus, Busola anunță planuri de acțiune personalizate pentru sectoarele consumatoare de energie, cum ar fi oțelul, metalele și produsele chimice, sectoare care sunt coloana vertebrală a sistemului european de producție, dar sunt cele mai vulnerabile în această fază a tranziției.
- Reducerea dependențelor excesive și creșterea securității. Capacitatea UE de a diversifica și reduce dependențele va depinde de parteneriate eficiente. UE are deja cea mai mare și cea mai rapidă rețea de acorduri comerciale din lume care acoperă 76 de țări care reprezintă aproape jumătate din comerțul UE. Pentru a continua diversificarea și consolidarea lanțurilor noastre de aprovizionare, Busola se referă la o nouă gamă de parteneriate pentru comerț și investiții curate pentru a ajuta la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie curată, combustibili durabili pentru transport și tehnologie curată din întreaga lume. În cadrul pieței interne, revizuirea normelor privind achizițiile publice va permite introducerea unei preferințe europene în achizițiile publice pentru sectoarele și tehnologiile critice.
Citeşte integral articolul Document / ”Busola Competitivității” – prima strategie prin care UE vrea să scurteze decalajul față de SUA și China pe Curs de Guvernare