Modul în care producem și consumăm hrană depășește limitele planetare, iar Europa, cândva pregătită să deschidă calea schimbării, pare să fi abandonat această misiune, arată un studiu de referință.
Studiul Comisiei EAT-Lancet este explorat într-o analiză publicată de Politico, care abordează una dintre cele mai presante probleme globale: impactul sistemelor alimentare asupra mediului și eșecul Europei de a-și respecta angajamentele de reformă.
Chiar și fără arderea combustibililor fosili, alimentația noastră ar duce la depășirea țintei de 1,5°C pentru încălzirea globală, avertizează Comisia EAT-Lancet, formată din peste 70 de oameni de știință, într-un raport amplu despre impactul hranei asupra planetei.
Aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din hrană – de la metanul eliminat de vite, la pădurile defrișate pentru furaje și energia fosilă folosită pentru a produce îngrășăminte.
Dincolo de emisii, sistemele alimentare sunt acum principala cauză a depășirii de către omenire a limitelor de siguranță ale Pământului, așa-numitele „granițe planetare”, contribuind la pierderea biodiversității, degradarea terenurilor, lipsa apei dulci și poluarea cu îngrășăminte.
„Rezultatele sunt îngrijorătoare. Doar mâncarea ne poate împinge dincolo de 1,5°C – dar tot mâncarea ne poate ajuta să ne întoarcem”, spune Johan Rockström, copreședinte al comisiei și cel care a introdus conceptul de ”granițe planetare”.
Oamenii de știință cred că încă este este posibil să hrănim aproximativ 10 miliarde de oameni cu o dietă sănătoasă, în limitele de siguranță ale Pământului, o dietă care se bazează în mare măsură pe fructe, legume, leguminoase și nuci, cu cantități moderate de lactate, carne de pasăre și pește, și mult mai puțină carne roșie și procesată. Urmarea acestui model, estimează autorii, ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature pe an, reducând la jumătate emisiile legate de hrană.
Costul anual ar fi între 200 și 500 de miliarde de dolari, mult mai mic, spun ei, decât trilioanele de dolari economisite ulterior în sănătate și protecția mediului.
Walter Willett, epidemiolog la Harvard și copreședinte al comisiei, subliniază că nu este vorba despre impunerea unui „stil de viață cvasi-vegan” și că dieta poate fi adaptată tradițiilor locale. Există însă un numitor comun: mai multe plante și mai puțină carne și zahăr.
Mesajul nu este nou: încă din 2019, raportul EAT-Lancet cerea schimbări radicale în alimentație, mai ales în Europa și America de Nord. De atunci, dovezile au devenit tot mai clare, dar politica a mers invers, iar industria cărnii și lactatelor continuă să discrediteze concluziile ca fiind elitiste sau nerealiste.
Europa, de la ambiția de a reforma sistemul alimentar la retragere
Studiul EAT-Lancet original a stat la baza Strategiei „De la Fermă la Furculiță” a UE, lansată în 2020 ca parte a Pactului Verde European al Ursulei von der Leyen. Planul promitea să facă sistemul alimentar european „echitabil, sănătos și prietenos cu mediul”, prin reducerea la jumătate a pesticidelor, limitarea îngrășămintelor, extinderea agriculturii ecologice și promovarea unor diete mai sănătoase.
La cinci ani după lansare, strategia Farm to Fork este practic abandonată. Sub presiunea protestelor fermierilor, a lobby-ului industrial și a crizei provocate de războiul din Ucraina, UE a renunțat la cele mai ambițioase reforme alimentare. În loc, s-a întors la vechile dispute privind subvențiile, importurile și nemulțumirile fermierilor, deși propriii săi experți avertizează că agricultura rămâne principala sursă a pierderii biodiversității și a degradării resurselor naturale.
Iar dacă economiile emergente adoptă diete occidentale bogate în carne, riscul unui dezastru ecologic și sanitar este uriaș, exact într-un moment în care oamenii de știință spun că trebuie să schimbăm direcția.
Schimbările rapide în diete, practici agricole și reducerea risipei ar putea aduce beneficii anuale de circa 5 trilioane de dolari în sănătate și mediu, estimează autorii.
„Hrana se află în centrul atât al bunăstării umane, cât și al sănătății planetei. Transformarea trebuie să depășească simpla producere de calorii suficiente. Ea trebuie să garanteze dreptul la hrană, muncă echitabilă și un mediu sănătos pentru toți”, spune copreședintele Shakuntala Thilsted.
C.S.