Nivelul acidității oceanelor a depășit pragul compatibil cu ecosisteme stabile și durabile, avertizează Institutul de Cercetare a Climei de la Potsdam (PIK).
Astfel, șapte dintre cele nouă „limite planetare” definite de oamenii de știință au fost încălcate, relatează AFP. Singurele praguri rămase sub nivelul critic sunt poluarea aerului (aerosolii atmosferici) și stratul de ozon.
Conceptul „limită planetară” a fost formulat în 2009 de un grup de circa 30 de cercetători, care apreciau atunci că omenirea depășise cel puțin trei astfel de praguri. De atunci, bilanțurile anuale PIK au arătat o degradare constantă, iar ediția din 2025 confirmă depășirea limitei legate de acidificarea oceanelor.
„Oceanul este pe cale să se acidifice, să amenințe viața marină și să ne facă să intrăm în condiții periculoase, printr-o tendință care se înrăutățește în continuare”, avertizează autorii raportului.
Principala cauză este absorbția dioxidului de carbon (CO2) emis prin arderea combustibililor fosili. Cercetătorii estimează că oceanele au absorbit circa 30% din excesul de CO2 rezultat din arderea petrolului, gazelor naturale și cărbunelui.
Aciditatea oceanelor este măsurată prin pH, dar indicatorul de referință este concentrația de aragonit, un mineral esențial pentru corali și organismele marine cu cochilie. Limita a fost stabilită la 80% din nivelul preindustrial, iar oceanele au coborât sub acest prag. „pH-ul la suprafața oceanului a scăzut deja cu 0,1 de la începutul erei industriale. Acesta este echivalentul unei creșteri cu 30-40% a acidității”, notează cercetătorii.
Efectele sunt grave: „Această modificare amenință organismele care formează cochilii sau schelete din carbonat de calciu, precum coralii, moluștele sau specii cruciale de plancton. Dispariția treptată a acestor organisme poate perturba lanțul trofic”, se arată în raport.
„Guvernele să asculte știința”
Celelalte limite deja depășite privesc schimbările climatice, pierderea biodiversității, defrișările, ciclul apei dulci, poluarea cu pesticide și îngrășăminte, precum și introducerea de entități noi în biosferă, precum plasticul sau substanțele chimice industriale.
Raportul a fost prezentat miercuri, la New York, în timpul Adunării Generale a ONU. Directorul PIK, Johan Rockström, a fost întrebat despre refuzul Statelor Unite de a recunoaște urgența climatică. „Donald Trump nu are niciun om de știință credibil alături de el. El nu are susținere, nici măcar în rândul prietenilor săi climatosceptici”, a spus acesta.
Președintele columbian Juan Manuel Santos a subliniat: „Avem nevoie ca guvernele să asculte știința”. La rândul său, fosta președintă irlandeză Mary Robinson a adăugat: „Imaginați-vă că fiecare buget național, fiecare plan de securitate, fiecare acord comercial ar începe cu întrebarea: oare ne menține asta în interiorul limitelor planetare? Aceasta este schimbarea de care avem nevoie”.
Oceanele acoperă 70% din suprafața Pământului și conțin 97% din apa planetei – o resursă vitală acum tot mai amenințată.