Încă din Antichitate se consideră că vinul este un medicament miraculos, efectele acestuia binefăcătoare pentru menținerea sănătății fiind încă studiate și astăzi. Condiția este să respecți două reguli esențiale: să bei regulat și cu moderație. Omul de știință francez Louis Pasteur spunea că „O sticlă de vin conține mai multă filozofie în ea decât orice alta carte din lume”, deoarece acesta „dezleagă limbile celor care îl consumă”. Încă de la Dionysos- zeul viței de vie și vinului din vremea dacilor sau Bachus- zeul romanilor se vorbește de fertilitate și extaz datorită acestei licori.
Acest articol este destinat tuturor celor care vor să intre în tainele oenologiei și degustării vinurilor pentru a ști cum să le aleagă la nevoie. Dacă vrei să afli detalii despre metodele de degustare a vinurilor și recomandări utile pentru asocierea acestuia cu diferite alimente, vei descoperi în continuare tot ce te interesează pentru a recunoaște și alege vinul potrivit la momentul oportun.
Cuprins
1. Soiuri de vin - degustare și păstrare în condiții ideale
Un celebru specialist în domeniul nutriției, Michel Montignac, demonstrează din punct de vedere științific că vinul are o mulțime de proprietăți terapeutice. Conform studiilor, acest cercetător asociază consumul vinului cu diminuarea riscurilor de apariție a unor boli cardiovasculare, digestive și infecțioase.
Mai mult decât atât, s-a descoperit că lichidul lui Bachus este antioxidant puternic, motiv pentru care combate stresul, poate opri evoluția unor boli degenerative, tergiversează îmbătrânirea. Pentru a avea randament maxim, este necesar să respecți cele două reguli de aur: să bei regulat și cu moderație sau măsură.
Conform mitologiei, Dionis era fiul lui Zeus cu o pământeană, fiind unul din cei mai importanți zei din antichitate. Acesta a participat la lupta zeilor cu giganții, folosindu-se de toiagul său împodobit cu conuri de pin și reușind să învingă atât în Tracia, cât și în Egipt și Siria. Legenda spune că oamenii au învățat să cultive vița de vie de la acest zeu care dorea să le spulbere grijile.
Mai mult, se spune că din pământ țâșnea lapte, miere sau vin când lovea cu toiagul său miraculos. Scriitorul Mircea Eliade consideră că Dionis este „Străinul din noi înșine, temutele forțe antisociale pe care le dezlănțuie patima divină”.
Acest zeu este reprezentat acum cu frunze de iederă sau viță de vie pe cap și cu tirsul său împodobit cu conuri de pin în mână.
În ultima perioadă s-a dezvoltat tot mai mult oenologia - știința sau tehnologia vinului. Deoarece vinul se obține din fermentarea mustului de struguri sau din alte fructe, acesta reprezintă o băutură alcoolică de peste 8,5% tărie. În plus, materia primă pentru obținerea vinului, strugurii, se mai folosesc pentru must, băuturi distilate sau suc.
Această băutură alcoolică naturală se obține din fermentarea mustului din struguri. Strugurii trebuie să fie bine copți, chiar în faza de supracoacere pentru a determina o mai bună calitate a mustului și implicit a vinului.
Cum se clasifică vinurile din struguri? Iată aici!
- După destinație se cunosc:
- vinuri de consum
- produse pe bază de struguri, must sau vin.
- După indicatorii fizico-chimici se cunosc:
- vinuri liniștite sau de masă, cu un conținut de alcool între 8,5% și 14%;
- vinuri efervescente sau spumoase, gazeificate sau spumante, cu un conținut de alcool între 8,5% și 14%;
- vinuri tari, cu volumul de alcool cuprins între 16% și 21%;
- vinuri pentru desert sau nectar, cu un conținut de alcool între 14% și 17%;
- vinuri aromatizate, cu un conținut de alcool între 9% și 20%.
- După compoziția ampelografică se cunosc:
- vinuri de soi care se obțin dintr-un singur soi de struguri, cel mult cu un adaos de 15% dintr-un soi asemănător,
- vinuri cupajate care se obțin din vinuri brute, din soiuri diferite de struguri;
- vinuri sepajate care se obțin din diferite soiuri de struguri în amestec, pentru a fermenta împreună și a se aplica tehnologia de obținere a vinului.
- După calitate se cunosc:
- Vinuri pentru consum curent, cu minim 8.5% volum de alcool, se obțin cu ajutorul unei tehnologii generale, din diferite soiuri de struguri
- vinuri tinere
- vinuri obișnuite
- Vinuri de calitate superioară, cu minim 10% volum de alcool, se obțin cu ajutorul tehnologiei tradiționale și se maturează timp de 6 luni
- vinuri mature, cu termen de minim 6 luni;
- vinuri de colecție sau oenotecă, de calitate superioară și păstrate minim 2 ani;
- vinuri cu denumire de origine, cu proprietăți organoleptice deosebite.
- După tehnologia obținerii se cunosc:
- vinuri naturale: seci, demiseci sau demidulci;
- vinuri speciale care se obțin prin aplicarea unor procedee speciale strugurilor, mustului sau vinurilor.
- După culoare există:
- vinuri albe care se obțin din struguri albi;
- vinuri roze care se obțin din struguri roz;
- vinuri roșii care se obțin din struguri roșii sau purpurii.
- După conținutul de zaharuri se cunosc:
- vinuri seci, cu maxim 4 grame la litru zahăr,
- vinuri demiseci, cu maxim 12 grame la litru zahăr;
- vinuri demidulci, cu maxim 50 de grame la litru zahăr;
- vinuri dulci, cu peste 50 de grame la litru zahăr.
- După caracterul aromatic se cunosc:
- vinuri aromate;
- vinuri nearomate.
Vinurile cu denumire de origine controlată (DOC) se etichetează corespunzător standardelor și legislației în vigoare. Pe etichetă sunt cuprinse informații esențiale precum: categoria de calitate, tipul vinului, tăria alcoolică, volumul nominal, țara de origine, denumirea și adresa îmbuteliatorului, data ambalării, numărul lotului și unele indicații facultative (marca de comerț, culoare, an, vechime, cod de bare etc.).
Conform studiilor, s-a descoperit că produsele viniviticole au următoarele acțiuni: bactericidă, fiziologică și terapeutică.
- Acțiunea bactericidă a vinului este demonstrată prin distrugerea agenților patogeni datorită volumului de alcoolul de peste 10%;
- Acțiunea fiziologică a vinului se poate demonstra prin buna funcționare a sistemului circulator, digestiv și nervos;
- Acțiunea terapeutică se poate demonstra prin diminuarea problemelor circulatorii, respiratorii, digestive, suprasolicitare fizică și psihică și nu numai.
În plus, dacă ești genul de persoană căreia îi place să fie la curent cu actualitățile din toate domeniile, pe spotmedia.ro găsești informații corecte și complete, care te ajută să înțelegi ce înseamnă jurnalismul responsabil.
Desigur, vinurile se consumă în cantități reduse pentru a fi obținute rezultate optime, fără a se exclude consultarea unui specialist sau a medicului. Cu alte cuvinte, vinul se poate consuma cu moderație pentru a nu deveni dăunător sănătății.
Tipuri de vin roșu
- vinuri roșii curente, obținute din soiuri de struguri precum Cabernet, Alicante sau Bouschet;
- vinuri roșii superioare, obținute din soiuri de struguri precum: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot noir sau Merlot.
Tipuri de vin alb
- Vinuri albe curente: Galbenă de Odobești, Crâmpoșie sau Cotești;
- Vinuri albe superioare: Riesling italian, Fetească albă, Fetească regală sau Sauvignon;
- Vinuri albe de desert, obținute din: Muscat Ottonel, Cotnari, Murfatlar sau Tămâioasă Românească.
Se cunosc multe soiuri de vin roșu care sunt foarte apreciate atât în țară, cât și peste hotare. Dintre acesta se enumeră: Merlot, Pinot noir, Băbească, Fetească neagră, Negru moale sau Negru vârtos.
Tipuri de vin roze se obțin din soiuri de struguri precum:
- Roșioară
- Băbească
- Braghină
- Steinschiller roz.
Se cunosc numeroase soiuri de vinuri albe și roze care sunt foarte apreciate atât în țară, cât și peste hotare: Riesling italian, Pinot gris, Sauvignon, Fetească regală, Fetească albă sau Grasă românească.
De-a lungul timpului, s-au descoperit și s-au scris numeroase citate despre vin. Unele dintre ele doresc să încurajeze consumul, altele să conștientizeze asupra excesului de vin.
Valeriu Butulescu spune: „Accept orice filozofie, dacă e stropită de un vin bun.”
Tudor Mușatescu afirmă: „Vinul bun îți vorbește despre el la ureche. Cel prost se laudă în gura mare.”
Anton Pann zice. „Vinul e toiagul bătrâneților și nebunia tinereților”.
Mihai Eminescu scrie:
„E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei?
Mai bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei!”
Fănuș neagu scrie: „Trebuie sa te împrietenești cu vinul şi să-l alegi pe acela care merită să-i spui dumneavoastră!”
Miguel de Cervantes afirmă: „Beau pentru că am ocazia, dar uneori beau pentru că nu am nici o ocazie".
Un proverb latin menționează: „Este bine să ne amintim că există cinci motive pentru a bea: venirea unui prieten, setea cuiva, frica de sete pe viitor, gustul excelent al vinului, sau oricare alt motiv.”
Ovidius remarcă: „Noaptea, iubirea şi vinul nu îndeamnă la nimic cumpătat.”
Valeriu Butulescu îndeamnă: „Tu, cel ce iubeşti vinul, nu lăsa niciodată via să sufere.”
S-au scris numeroase poezii sau epigrame despre vinuri. Dintre acestea, se remarcă următoarele:
- Antonian Marinescu Nour:
„O gamă-ntreagă ai de vinuri,
De la cel bun la cel divin.
Dar cel pe care-l dai la masă,
E cel mai prost - că e puţin!”
- Liviu Sergiu Manolache:
„După cât ai consumat
Din "licoarea viilor",
Nu mă mir că ai cam dat
În mintea copiilor!”
- Rodica Nicoleta Ion:
„Peste câmpuri de lăcuste,
Printre strugurii viorii,
Unii-s la cules de fuste,
Alţii-s la cules de vii.”
Mai mult, Cicero afirmă că „Oamenii sunt ca vinul: timpul îi acreşte pe cei răi, dar sporeşte calitatea celor buni.”
Abigail Van Buren spune: „Înţelepciunea nu apare automat cu vârsta. Nimic nu apare. E adevărat ca unele vinuri se înnobilează cu vârsta. Dar doar dacă strugurii au fost de calitate.”
Totuși, este important că „Singurele minuni aparțin naturii. Torni în vie apă și crește vin", după cum afirmă Vasile Ghica.
Încă din Antichitate Euripide conchide că „Acolo unde nu există vin, nu există dragoste.”
Robert Stevenson consideră că „Vinul este o poezie îmbuteliată.”
Conform unor proverbe franceze „Vinul este inocent, doar bețivul este vinovat", „Distingem în apă propriul chip; dar în vin vedem inima celuilalt.”
Un proverb italian afirmă: „Apa pentru piele, vinul pentru vitalitate.”
Un proverb latin spune: „Dacă lipsește vinul, lipsește tot.”
Un proverb persan este destul de convingător: „Puţin vin este un antidot contra morţii, în cantitate mare este otrava vieții.”
Regele Henric IV afirmă: „Bucătăria bună şi vinul bun este paradisul pe pământ.”
Voltaire scrie: „A ști să bei vin este o adevărată ştiinţă.”
Un proverb latin menționează: „Cu un pahar de vin câștigi un prieten; ca să-l menții nu-ţi ajunge un butoi.”
Păstorel Teodoreanu afirmă:
„Cea mai bună băutură este apa de izvor...
...dacă pui o picătură într-un kil de vinişor !”
Maica Tereza afirmă: „Binecuvântată fie viţa de vie şi femeia, singurele daruri ale naturii care produc bucurie deopotrivă şi săracului şi bogatului.”
Alexandru cel Mare ne îndeamnă: „Când sorbiţi vinul din cupe amintiţi-vă că beţi din sângele viţei de vie, puterea pământului şi eternitatea soarelui.”
Pentru a ști să deguști vinul ca un adevărat somelier sau să efectuezi analiza senzorială a acestuia, trebuie să-ți folosești toate simțurile și respecți următoarele recomandări utile:
- Observarea culorii
Pentru aceasta, trebuie să torni vinul în paharul potrivit fiecărui tip de vin (roșu, alb sau roze). Lichidul trebuie să fie clar, fără particule în suspensie, transparent. Se observă la lumină, pentru a constata dacă se deschide sau se închide în prezența luminii.
- Analiza aromei, buchetului se realizează prin intermediul mirosului, prin rotirea ușoară a paharului.
- Analiza gustului se realizează cu ajutorul simțurilor tactil, termic, prin intermediul papilelor gustative de pe limbă.
- Analiza sunetului pe care îl scoate vinul când desfaci sticla sau îl torni în pahar se realizează cu ajutorul simțului auzului.
Calitatea oricărui vin depinde, în mare măsură, de modul de ambalare și condițiile de păstrare.
Astfel, vinul se îmbuteliază de regulă în butoaie din lemn, în damigene din sticlă și se extrage în sticle de 0,75 litri numite baterii (de vin). Acestea se păstrează la temperaturi optime, corespunzătoare fiecărui tip de vin.
Când deguști vinul este important să folosești pahare potrivite, să păstrezi vinul la temperatura optimă și să-ți folosești toate simțurile pentru a-l identifica și a-i aprecia calitățile.
Păstrarea vinurilor este esențială pentru menținerea calității acestora. Astfel, spațiile trebuie să fie întunecoase, umiditatea optimă este de 70%, temperatura cuprinsă în intervalul 7-17 grade.
Temperatura de servire este menționată pe etichetă, pentru a se menține proprietățile organoleptice ale vinului. Astfel, vinul roșu se servește la temperatura camerei, vinul alb se servește cu gheață sau rece, la circa 10 grade și vinul roze la temperatura de aproximativ 15 grade.
2. Soiuri de vinuri românești și asocierea cu diferite alimente
Vinurile românești se obțin în toate regiunile viticole:
- Moldova
- Dobrogea
- Muntenia
- Transilvania
- Oltenia
Principalele soiuri de vin alb obținute din podgoriile românești sunt:
- Soiuri românești
1. Fetească Albă
2. Fetească Regală
3. Tămâioasă Românească
4. Galbenă de Odobești
5. Grasă de Cotnari
6. Crâmpoșie
7. Frâncușa
8. Șarba
9. Zghihara de Huși
10. Mustoasă
- Soiuri internaționale
1. Aligote
2. Sauvignon Blanc
3. Riesling Italian
4. Pinot Gris
5. Chardonnay
6. Traminer Roz
7. Muscat Ottonel
Principalele soiuri de vin roșu obținute din podgoriile românești sunt:
- Soiuri românești
1. Fetească Neagră
2. Băbească Neagră
3. Negru de Drăgășani
4. Negru Vârtos
5. Cadarcă
- Soiuri internaționale
1. Cabernet Franc
2. Cabernet Sauvignon
3. Merlot
4. Pinot Noir
Principalul soi de vin roze obținut din podgoriile românești este Busuioacă de Bohotin.
Se spune că alegerea meniului la restaurante și nu numai poate să dicteze alegerea vinului. Cu alte cuvinte, felurile de mâncare alese se corelează cu diferite soiuri de vinuri.
Carnea albă (pește, pui, curcan) se asociază foarte bine cu vinuri albe sau roze.
Carnea roșie (miel, vită, iepure, vânat, porc) se asociază perfect cu vinul roșu, corpolent.
Mâncarea sau salata cu legume și carne albă se asociază cu vinurile albe.
Sosurile albe se asociază cu vinul alb, în timp ce sosurile roșii se asociază cu vinul roșu.
Se ține cont de asocierea gusturilor, însă nu cu alte gusturi identice. Se pot completa foarte bine gusturile diferite de mâncăruri cu vinuri (dulce cu acru, amar cu dulce).
Pentru a consuma unele vinuri rafinate este nevoie să consumi mâncăruri gourmet precum:
- Foie gras cu vinuri albe, dulci sau seci;
- Scoici cu vin alb sau roșu;
- Fructe de mare cu vinuri albe seci sau roze;
- Sushi cu vinuri albe seci sau roze;
- Prosciutto cu vin alb sau roșu.
Mâncarea românească tradițională (sarmale, platouri cu aperitive din carne de porc, friptură, pilaf, ciulama) se asociază excelent cu vinuri românești (Fetească, Tămâioasă, Crâmpoșie, Băbească Neagră, Negru de Drăgășani).
Prin urmare, deși Louis Pasteur consideră că „Masa fără vin este o zi fără soare" poți încerca această practică la diferite evenimente, alături de familie și prieteni, nu neapărat zilnic.
Sursă foto: freepik.com