Cum au devenit suedezii producători de vinuri, ceva de neimaginat acum 30 sau 40 de ani

Cum au devenit suedezii producători de vinuri, ceva de neimaginat acum 30 sau 40 de ani
un proiect spotmedia.ro
realizat cu sprijinul
Konrad Adenauer Stiftung

Cunoscătorii nu ar include Scandinavia pe lista regiunilor mari producătoare de vin. Dar pe măsură ce clima se încălzește, iar noi soiuri de viță sunt adaptate la condițiile de mediu din nord, podgoriile suedeze câștigă teren.

Seceta, valurile de căldură și alte evenimente meteo extreme obligă regiunile viticole tradiționale să-și regândească metodele. În acest timp, suedezii pasionați de viticultură trec de la nivelul de amatori la cel de producători ambițioși, notează Euronews.

Kullabergs Vingård este o podgorie și un producător de vinuri aflat în avangarda acestui sector din Suedia. Cea mai mare parte a viței de vie care se întinde pe 14 hectare a fost plantată în urmă cu un deceniu. Din 2022, a atins o producție de 30.000 de sticle de vin, cea mai mare parte alb, care poate fi găsit în restaurantele scumpe din Europa și Japonia și care a fost distins cu mai multe premii internaționale.

ADVERTISING

"În timp ce podgoriile din mai multe țări tradiționale suferă, noi luăm avânt", spune Felix Åhrberg, un enolog în vârstă de 34 de ani și producător de vinuri care s-a întors în Suedia în 2017, pentru a conduce podgoria Kullabergs Vingård, după ce a lucrat în acest domeniu în toată lumea.

Încălzirea globală schimbă industria vinurilor din Europa

Vița de vie poate tolera căldura și seceta, iar cultivarea fără irigare este o practică tradițională în unele părți ale Europei, însă ultimul deceniu a adus cei mai călduroși ani din istorie și pe viitor se așteaptă temperaturi și mai mari. Acest proces poate afecta producția de vin, în care chiar și variații mici de temperatură pot altera conținutul de zahăr, acid și taninuri.

Schimbarea climei poate face ca unele zone care altădată erau ideale pentru anumiți struguri să fie mai problematice pentru cultivatori. Căldura extremă coace strugurii mai repede, ducând fie la recolte premature care diminuează calitatea, fie la vinuri mai puternice, mai puțin echilibrate, dacă sunt lăsate să se coacă mai mult timp.

În ultimii ani, au apărut podgorii tot mai nordice, în locuri neașteptate precum Norvegia și Danemarca. Marea Britanie, renumită pentru berile sale amare, se așteaptă ca suprafața de viță de vie cultivată să se dubleze în următorii zece ani, pe fondul cererii crescânde pentru vinurile sale spumante.

ADVERTISING

Temperaturile din sudul Suediei au crescut cu aproximativ două grade Celsius în ultimii 30 de ani comparativ cu cele din urmă cu trei decenii, potrivit datelor Institutului Suedez de Meteorologie și Hidrologie. Iar sezonul de cultivare s-a lungit cu 20 de zile.

Suedia adună soiuri noi, rezistente la boli

O altă explicație pentru dezvoltarea podgoriilor în țara nordică este răspândirea noilor soiuri rezistente la boli. Cei mai mulți cultivatori au preferat soiul Solaris, dezvoltat în 1975 în Germania, adaptat la un climat mai rece și mai rezistent la boli. Acesta le permite cultivatorilor să evite folosirea pesticidelor.

"Solaris e un soi național aici în Suedia", spune Emma Berto, enolog și producătoare de vin din Franța, care lucrează la podgoria Thora Vingård din peninsula Bjäre, la 20 de kilometri nord de podgoria Kullabergs Vingård. Împreună cu partenerul ei, Romain Chichery, s-au mutat în Suedia, după ce au terminat studiile de viticultură în Franța, atrași de șansa de a conduce o podgorie și o cramă la începutul carierei.

ADVERTISING

Ei intenționează să combine modul tradițional de producere a vinurilor cu practici moderne, precum evitarea pesticidelor și folosirea unor culturi de suprafață pentru a îmbunătăți calitatea solului și a încuraja dezvoltarea insectelor benefice.

Cei doi francezi spun că se confruntă cu mai puține incidente climatice aici decât acasă, unde iernile calde pot face ca via să producă muguri timpurii care sunt mai vulnerabili la îngheț, iar furtunile violente cu grindină pot rade în câteva minute o muncă de un an.

Romain e mulțumit că au mai multă mână liberă în Suedia pentru a experimenta decât în țări cu tradiție și numeroase reglementări ca Franța.

Munca în condiții de temperaturi mai joase i-a învățat să aplice metode noi. În timp ce podgoriile din țările cu climă caldă își protejează strugurii cu mai multe frunze, aici e invers: frunzele sunt culese din partea inferioară a viței pentru a lăsa soarele să mângâie strugurii și a reduce umiditatea.

Suedia mizează pe curiozitatea clienților

Suedezii mai au, desigur, mult de lucru pentru a fi luați în serios în sectorul producției de vinuri. Proprietarii podgoriei Thora Vingård, Johan și Heather Öberg, spun că universitățile din țara lor au cursuri limitare despre viticultură și producerea vinurilor. Deocamdată, talentul în domeniu e adus de specialiști veniți de peste hotare.

O altă provocare importantă pentru tânăra industrie suedeză de vinuri este să ducă produsul către consumatorii din toată lumea. Spre deosebire de Franța, Italia, Spania și alte țări cu tradiție, în Suedia implicarea Guvernului este inexistentă. Cramele sunt strict reglementate și nu pot vinde direct clienților, din cauza monopolului statului asupra comercializării alcoolului.

"Politicienii nu sunt interesați, fiindcă încă privesc alcoolul ca pe o problemă socială", a spus Mikael Mölstad, jurnalist și critic de vinuri.

Producătorii de vin speră că această optică se va schimba odată cu extinderea podgoriilor. Deși suprafața cultivată crește rapid, aceasta ocupă doar 150 de hectare la nivel național, o nimica toată în comparație cu cele aproape un milion de hectare ale Spaniei și cele 800.000 de hectare din Franța.

"Numărul sticlelor de vin produse în fiecare an este foarte mic", recunoaște Henrik Edvall, care conduce un magazin online prin care exportă vinuri din Suedia. Vânzările lui au crescut cu 10% pe an, iar clienții sunt curioși să încerce ceva nou, dar sunt nevoiți să aștepte mult timp.

"Pot să văd cum se dezvoltă aici lucruri de neimaginat acum 30 sau 40 de ani. Vedem pomi fructiferi precum piersici și caiși. Am niște piersici foarte frumoase în august", a spus Göran Amnegård, proprietarul cramei Blaxsta.

În urmă cu zece ani, când Amnegård a plantat primele sale vii, aceasta era o afacere riscantă căreia puțini îi dădeau șanse de succes. Acum produce cele mai rare vinuri de gheață (vin de desert obținut din struguri care au fost înghețați în timp ce erau încă pe viță), distinse cu importante premii internaționale.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇