În ziua 1190 de război aflăm că Rusia pregătește o ofensivă majoră în regiunea Donețk din estul Ucrainei, în această vară. Moscova are ca obiectiv cucerirea teritoriului pe care nu reușește să-l controleze integral din 2022, avertizează responsabili militari ucraineni și analiști din domeniul apărării. Însă unii experți spun chiar că ofensiva rusă a început deja.
Mai mult, Volodimir Zelenski avertizează că Rusia pregătește o ofensivă și în nord, după ce a adunat 50.000 de militari în apropierea regiunii Sumî.
Deocamdată, Rusia și Ucraina continuă atacurile aeriene. Forțele ruse au lansat noaptea trecută șase rachete și aproape 90 de drone. Apărarea ucraineană a doborât cea mai mare parte a dronelor în estul, nordul și sudul țării, însă nu se știe nimic despre soarta rachetelor.
Opt oameni au fost răniți, inclusiv un copil de patru ani, într-un atac cu drone în regiunea Harkov. Iar în timpul nopții au fost auzite mai multe explozii în orașul Harkov.
Trei persoane au fost rănite și în orașul Svitlovodsk din regiunea centrală Kirovohrad, unde rușii au atacat o unitate industrială. Totodată, forțele ruse au lovit noaptea trecută și în cursul dimineții infrastructura feroviară și materialul rulant în regiunile Harkov, Donețk și Sumî.
Noaptea trecută a atacat și Ucraina. Apărarea a distrus sau a interceptat peste 100 de drone în diferite zone ale Rusiei, iar un roi de drone a fost respins în timp ce se îndreptau spre Moscova, au anunțat dimineaţă oficialii ruși.
Totodată, dronele ucrainene au atacat în timpul nopții două fabrici de drone din regiunea Moscova.
După ridicarea restricțiilor asupra folosirii armelor occidentale cu rază lungă de acțiune, Ucraina ar putea lovi ținte importante pentru Rusia. Una dintre acestea ar fi podul Kerci din Crimeea, care ar fi distrus, dacă Germania va trimite rachete Taurus în Ucraina, scrie presa ucraineană.
Pe de altă parte, imagini din satelit demonstrează că Rusia construiește linii electrice în teritoriile ocupate ale Ucrainei, în încercarea de a conecta centrala nucleară de la Zaporojie la propria rețea electrică. Dacă va reuși această mișcare, ar fi primul caz cunoscut în care o țară a confiscat o instalație nucleară în timpul unui război pentru a-și acoperi propriile nevoi de energie.
Una dintre condițiile lui Putin pentru încheierea războiului este ca liderii occidentali să se angajeze în scris să oprească extinderea NATO spre Est, iar alianța să renunțe astfel la aderarea Ucrainei, Georgiei și Moldovei și a altor foste republici sovietice, potrivit unor surse citate de Reuters.
Volodimir Zelenski a sosit miercuri la Berlin pentru discuții cu cancelarul Friedrich Merz despre sprijinul Berlinului pentru Ucraina și despre eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Cancelarul german a anunţat că țara sa va ajuta Ucraina să producă pe teritoriul ucrainean rachete fără vreo restricţie a razei de acţiune.
Între timp, liderul de la Kiev a făcut o nouă propunere pentru a debloca impasul în care au ajuns negocierile de pace, declarând că e pregătit pentru o întâlnire în trei cu președintele american Trump și cu Vladimir Putin.
Rusia propune și ea reluarea negocierilor cu Ucraina pe 2 iunie, insistând pe vechile cereri maximaliste.
În paralel, UE lansează o strategie de securitate pentru Marea Neagră, vizând protecția infrastructurii și combaterea amenințărilor hibride.
Situația pe front
- Rusia pregătește o ofensivă de vară - Rusia pregătește o ofensivă majoră în regiunea Donețk din estul Ucrainei în această vară pentru a cuceri teritoriul pe care nu reușește să-l controleze integral din 2022, avertizează responsabili militari ucraineni și analiști din domeniul apărării citați de Washington Post. Unii spun că ofensiva rusă a început deja și a coincis cu intrarea în impas a eforturilor de pace mediate de SUA și cu respingerea de către Moscova a apelurilor occidentale repetate la încetarea focului. Experții americani cred că Putin rămâne convins că o victorie militară este încă posibilă, deși sancțiunile continuă, iar pierderile de pe câmpul de luptă au pus la încercare capacitățile Rusiei. Putin a prioritizat de mult timp controlul asupra întregii regiuni Donețk, în special după ce nu a reușit să cucerească Kievul la începutul războiului. În septembrie 2022, el a declarat Donețk și alte trei regiuni ucrainene - Lugansk, Herson și Zaporojie - parțial ocupate și ca făcând parte din Federația Rusă.
- Zelenski se așteaptă la o ofensivă rusă și în nord - Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a adunat 50.000 de militari în apropierea regiunii Sumî din nordul Ucrainei. El a mai spus că armata ucraineană a luat măsuri pentru a împiedica Moscova să înceapă o ofensivă în zona menționată. Sumî se învecinează cu regiunea rusă Kursk. Recent, Vladimir Putin a declarat că dorește să formeze o "zonă tampon" de-a lungul frontierei Rusiei cu Ucraina. Zelenski crede că Rusia dorește o zonă tampon de aproximativ 10 kilometri. În ultima perioadă, rușii au ocupat cel puțin patru sate de frontieră din regiunea Sumî și au avansat lent în anumite părți ale liniei frontului din estul Ucrainei, în apropierea orașului Kostîantînivka.
- Rachete și drone asupra Ucrainei - Forțele ruse au lansat noaptea trecută cinci rachete balistice Iskander-M/KN-23, o rachetă aer-sol Kh-59/69 și 88 de drone. Apărarea a doborât 71 de drone în estul, nordul și sudul țării. 34 au fost distruse de foc direct, iar 37 au fost interceptate ori au dispărut din cauza bruiajului. Forțele Aeriene ale Ucrainei nu au precizat, însă, dacă rachetele au fost anihilate.
- Răniți în Harkov - Opt persoane au fost rănite într-un atac cu drone asupra localității Vasîșceve, din regiunea Harkov. Printre răniți se numără și un copil de patru ani, a anunțat Oleh Sîniehubov, șeful administrației militare. De asemenea, mai multe explozii au fost auzite în timpul nopții în orașul Harkov.
- Atac în Kirovohrad - Trei persoane au fost rănite după ce forțele ruse au atacat o unitate industrială în orașul Svitlovodsk din regiunea centrală Kirovohrad din Ucraina, a anunțat dimineață guvernatorul Andri Raikovici, citat de Ukrainska Pravda. Incendiul rezultat a fost lichidat, iar 76 de case și o clădire rezidențială cu nouă etaje au fost, de asemenea, avariate în atac. Incidentul a lăsat 1.400 de locuitori fără curent electric, a adăugat oficialul.
- Probleme pe calea ferată - Forțele ruse au atacat noaptea trecută și dimineață infrastructura feroviară și materialul rulant în regiunile Harkov, Donețk și Sumî. Compania de căi ferate Ukrzalizniţia a anunțat că nu există victime în rândurile angajaților și pasagerilor.
Ce se întâmplă în Rusia
- Zeci de drone ucrainene - Apărarea a distrus sau a interceptat, noaptea trecută, peste 100 de drone ucrainene în zone diferite ale țării, iar un roi de drone a fost respins în timp ce se îndrepta spre Moscova, au declarat oficialii miercuri dimineaţă. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, spune că unităţile Ministerului Apărării au respins 27 de drone care zburau spre capitala rusă. El nu a făcut nicio menţiune cu privire la victime sau pagube, adăugând doar că echipele de recuperare examinau fragmente de drone la locurile unde acestea au lovit solul. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că unităţile sale au doborât 112 drone între orele 21:00 şi 24:00, ora Moscovei. 59 dintre acestea au fost interceptate deasupra regiunii Briansk, la frontiera cu Ucraina, alte incidente având loc în cinci regiuni diferite. Guvernatorul regiunii Briansk nu a raportat nicio victimă, dar a declarat că o casă şi şase maşini au fost avariate în urma atacului. În regiunea Smolensk, în apropiere de graniţa cu Polonia, guvernatorul regional a declarat că 11 drone au fost doborâte, fără victime.
- Fabrici de drone, atacate de drone - Două fabrici de drone din apropierea Moscovei au fost lovite într-un amplu atac ucrainean cu drone, a relatat miercuri presa locală, citată de dpa. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că una dintre fabrici se afla în orașul Zelenograd, la nord-vest de Moscova. Nu au existat informații imediate despre posibile victime sau pagube grave, a menționat el. Canale rusești de Telegram au relatat că o altă fabrică de drone a fost lovită în orașul Dubna, la circa 80 km nord de Moscova. Ministerul rus al Apărării a declarat că 296 de drone ucrainene au fost interceptate deasupra teritoriului rus în cursul nopții de marți spre miercuri. Operațiunile pe mai multe aeroporturi din Moscova și din alte orașe au fost oprite temporar din cauza atacurilor cu drone.
- Ce vrea Putin pentru pace - Condițiile lui Putin pentru încheierea războiului includ o cerere ca liderii occidentali să se angajeze în scris să oprească extinderea NATO spre Est și să ridice o parte din sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit a trei surse ruse care cunosc negocierile citate de Reuters. Acestea au spus că Putin dorește un angajament clar din partea marilor puteri occidentale pentru excluderea oficială a Ucrainei, Georgiei și Moldovei și alte foste republici sovietice de pe lista de aderare la NATO. "Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț”, a spus una din surse. De asemenea, Rusia dorește ca Ucraina să fie neutră, ridicarea unor sancțiuni occidentale, o soluționare a chestiunii a activelor suverane rusești înghețate în Occident și protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. Dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în propriile sale condiții, va căuta să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”, a spus una din surse.
- Medvedev îl ameninţă pe Trump - Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a răspuns lui Donald Trump - care a afirmat marţi că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, "se joacă cu focul". Detalii AICI.
- Rusia propune o nouă rundă de negocieri - Moscova a propus ca următoarea rundă de negocieri cu Ucraina să aibă loc pe 2 iunie la Istanbul, a anunțat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. El a precizat că discuțiile vor continua procesul inițiat în cadrul negocierilor din 16 mai, tot în Istanbul. Conform lui Lavrov, Rusia a redactat un memorandum cu propuneri pentru „depășirea cauzelor profunde” ale conflictului, un termen sub care se ascund aceleași cereri maximaliste: retragerea Ucrainei din patru regiuni ocupate, blocarea extinderii NATO și ridicarea sancțiunilor. Documentul rusesc include solicitări controversate, precum oprirea extinderii NATO spre est - ceea ce ar exclude Ucraina, Georgia și Moldova -, ridicarea unor sancțiuni occidentale, acces la activele înghețate și „protecția vorbitorilor de limbă rusă” din Ucraina. Lavrov a declarat că delegația rusă, condusă de Vladimir Medinski, este pregătită să prezinte aceste propuneri și să ofere clarificări în cadrul negocierilor de la Istanbul. Ucraina nu a comentat public propunerea întâlnirii din 2 iunie.
- Ucraina acceptă negocierile, dar vrea să știe mai întâi condițiile Rusiei - Ucraina declară că este gata pentru negocieri directe cu Rusia, dar a cerut Moscovei să prezinte în prealabil condițiile de pace pentru a se asigura că întâlnirea va da rezultate. „Nu ne opunem unor noi întâlniri cu rușii și așteptăm memorandumul lor”, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, într-o postare pe X. „Partea rusă are cel puțin încă patru zile înainte de plecare pentru a ne furniza documentul spre analiză”.
- Soldat rus acuzat că a executat prizonieri de război ucraineni - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a pus sub acuzare un soldat rus capturat, membru al Brigăzii 40 de infanterie marină, pentru uciderea a doi prizonieri ucraineni neînarmați, la 9 ianuarie, în nord-estul Ucrainei. Conform SBU, cei doi soldați au fost împușcați în spate cu arme automate, după ce au fost duși într-o zonă deschisă de către o echipă de sabotaj rusă. Fapta a fost documentată de serviciile ucrainene și confirmată ulterior prin probe. Soldatul a fost capturat la scurt timp după incident, în timpul unui atac al forțelor speciale ucrainene, și a încercat inițial să-și ascundă implicarea. Ulterior, probele adunate de anchetatori l-au legat de execuțiile celor doi prizonieri. El a fost oficial inculpat pentru crime de război și încălcarea Convenției de la Geneva privind tratamentul prizonierilor. Cazul se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi privind tratamente inumane aplicate de Rusia soldaților ucraineni capturați.
Alte informații relevante
- Taurus poate distruge podul lui Putin - După ridicarea restricțiilor asupra folosirii armelor occidentale cu rază lungă de acțiune, Ucraina ar putea lovi ținte importante pentru Rusia. Una dintre acestea ar fi podul Kerci din Crimeea, care ar fi distrus dacă Germania va trimite rachete Taurus în Ucraina, scrie Kiev Independent. În aprilie, Merz chiar a menționat că sistemul Taurus ar putea fi folosit pentru a viza infrastructura militară strategică rusă din Crimeea ocupată, inclusiv Podul Crimeei. Într-un interviu acordat ARD, Merz a subliniat necesitatea de a sprijini Ucraina să treacă de la o poziție reactivă la una proactivă pe câmpul de luptă, spunând că Kievul trebuie să fie echipat pentru a "contura evenimentele" și preia inițiativa în război. "Dacă lucrurile vor continua așa cum sunt, dacă, de exemplu, cea mai importantă conexiune terestră dintre Rusia și Crimeea este distrusă sau dacă se întâmplă ceva chiar în Crimeea, unde se află cea mai mare parte a logisticii militare ruse, atunci aceasta ar fi o oportunitate de a repune pe picioare, strategic, această țară, în sfârșit", a spus Merz. Deocamdată nu a apărut nicio confirmare a trimiterii rachetelor Taurus în Ucraina. Podul Crimeii, cu o valoare de 4 miliarde de dolari, un simbol al ocupației ruse, a fost lovit de ucraineni în octombrie 2022 și iulie 2023.
- Zelenski s-a întâlnit cu Merz - Volodimir Zelenski a sosit miercuri la Berlin pentru discuții cu cancelarul Friedrich Merz, în cadrul unui efort diplomatic de a pune capăt războiului din Ucraina. Zelenski a fost întâmpinat de Merz la scurt timp după sosire, delegația ucraineană incluzându-i și pe șeful biroului prezidențial Andrii Iermak, ministrul de externe Andrii Sîbiha, ministrul apărării Rustem Umerov și alți asistenți.
- Germania va ajuta Kievul să producă rachete fără restricţii - Cancelarul Friedrich Merz a anunţat că Germania urmează să ajute Ucraina să producă pe teritoriul ucrainean rachete fără vreo restricţie a razei de acţiune, relatează AFP. "Ministerele noastre ale Apărării vor semna azi (miercuri) un protocol al unui acord privind achiziţia unor sisteme de armament cu rază lungă de acţiune de fabrivcaţie ucraineană (…). Ucraina va putea astfel să se apere deplin, inclusiv de ţinte militare din afara teritoriului său naţional. Aceasta este o veste foarte bună", a declarat Merz într-o conferinţă de presă comună, la Berlin, cu preşedintele ucrainean. Totodată, Merz a promis că Germania va face "totul" pentru a împiecica ca gazoductul Nord Stream2, avariat, să fie repus în serviciu în vederea aprovizionării Europei cu gaze naturale ruseşti după ce o ipoteză în acest sens a fost lansată recent.
- Zelenski cere NATO să invite Ucraina - Volodimir Zelenski a cerut NATO, miercuri, în Germania, să invite Ucraina la următorul summit, prevăzut în iunie. O neinvitare a Ucrainei ar fi "o victorie" a liderului rus Vladimir Putin, a apreciat el. "Dacă Ucraina nu este prezentă, va fi o victorie a lui Putin, dar nu împotriva Ucrainei, ci împotriva NATO. Decizia le aparţine, deci, partenerilor noştri", a declarat el. Următorul summit NATO este prevăzut la 24-25 iunie la Haga, în Olanda.
- Zelenski propune un nou format de discuții - Președintele Ucrainei e pregătit pentru o întâlnire trilaterială cu Donald Trump și Vladimir Putin, relatează Kiev Independent. "Suntem pregătiți să ne întâlnim la nivel de lideri. Partea americană știe acest lucru, iar partea rusă știe asta. Suntem pregătiți pentru formatul 'Trump, Putin și eu' și suntem pregătiți pentru formatul Trump-Putin, Trump-Zelenski și apoi noi trei", a spus Zelenski.
- Reacția Kremlinului - O întrevedere între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski, propusă de acesta din urmă, este posibilă, însă doar după semnarea unor "acorduri concrete" între Rusia și Ucraina, a atenționat Kremlinul miercuri, informează AFP și TASS, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic.
- Moscova vrea să se lege la centrala Zaporojie - Rusia construiește linii electrice în teritoriile ocupate ale Ucrainei, în încercarea de a conecta centrala nucleară de la Zaporojie la propria rețea electrică, relatează The New York Times, citând un nou raport al Greenpeace. Imaginile din satelit incluse în raport arată amenajarea de noi linii de transport. De la începutul lunii februarie, Rusia a instalat peste 80 km de linii electrice între orașele ocupate Mariupol și Berdîansk. Potrivit Greenpeace, scopul lucrărilor este de a lega noile linii de o substație majoră de lângă Mariupol, la rândul ei conectată la centrala nucleară Zaporojie, situată la aproximativ 225 km distanță. Rămâne neclar dacă Rusia intenționează să repornească fabrica după război sau în timp ce luptele sunt încă în desfășurare, a menționat ziarul citat. Experții cred că ar fi necesare mai multe linii de transport suplimentare înainte ca unitatea să poată fi pe deplin integrată în sistemul energetic al Rusiei. Dacă va reuși această mișcare, ar fi primul caz cunoscut în care o țară a confiscat o instalație nucleară în timpul unui război pentru a-și acoperi propriile nevoi de energie. Forțele ruse au ocupat centrala Zaporojie în 2022, la începutul invaziei din Ucraina.
- Ucraina vrea gaz printr-o conductă din România - Autoritatea de reglementare a energiei din Ucraina a aprobat un mecanism de import de gaze care să evite taxe de tranzit ridicate pentru furnizarea de gaze prin conducta Transbalcanică, din Grecia în Ucraina, a anunţat Ministerul ucrainean al Energiei. Ucraina se confruntă cu o gravă penurie de gaze în urma loviturilor devastatoare cu rachete ruseşti în acest an, care au redus semnificativ producţia internă de gaze. Ucraina importă în prezent gaze prin Slovacia şi Ungaria, dar nu utilizează ruta sudică din cauza tarifelor de tranzit mai ridicate, deoarece gazele de la terminalele GNL din Grecia trec şi prin Bulgaria, România şi Moldova. Rutele poloneză şi lituaniană au fost cele mai ieftine, dar Ucraina va trebui să utilizeze şi alte conducte, deoarece interconectorul polonez permite importul a numai 7 mcm pe zi, în comparaţie cu cererea de cel puţin 25 mcm. Ministerul nu a oferit mai multe detalii.
- Vorbesc rusa, dar nu iubesc Moscova - În ciuda afirmațiilor Kremlinului, 82% dintre ucrainenii vorbitori de limbă rusă privesc negativ Rusia, arată un sondaj publicat pe 27 mai de organizația Razumkov Center din Kiev, în cooperare cu Forumul de Securitate de la Kiev. Sondajul, realizat între 24 aprilie și 4 mai 2025, a chestionat 2.021 de cetățeni ucraineni peste 18 ani din teritoriile aflate sub controlul guvernului ucrainean. Potrivit sondajului, doar 11% dintre respondenți au spus că vorbesc în principal rusă acasă. Doar 13% dintre respondenții vorbitori de limbă rusă mențin o opinie favorabilă despre Rusia. În schimb, admirația pentru țările occidentale rămâne puternică – 79% dintre respondenți văd Franța în mod pozitiv, iar 75% simt același lucru despre Regatul Unit. Sondajul a mai constatat că 42% dintre respondenți au identificat modelul european de dezvoltare socială ca fiind cel mai atractiv. Doar 6% și-au exprimat preferința pentru Rusia, subminând și mai mult retorica Kremlinului despre alinierea culturală și politică. Kremlinul continuă să invoce presupusa situație a comunităților vorbitoare de limbă rusă pentru a justifica invadarea pe scară largă a Ucrainei.
- Germania promite un nou ajutor de 5 miliarde de euro - Germania a dezvăluit un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 5 miliarde de euro, a anunțat Ministerul Apărării Boris Pistorius, după ce cancelarul Friedrich Merz și președintele Volodimir Zelenski s-au întâlnit la Berlin. Pistorius și ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, au semnat acordul la Bendlerblock din Berlin, sediul Ministerului german al Apărării. Acordul include investiții directe germane în industria de apărare a Ucrainei și un tratat mai amplu între Kiev și producătorii germani de arme. În baza noului acord, Germania va contribui la finanțarea producției de sisteme de arme cu rază lungă de acțiune în Ucraina - valorificând capacitățile industriale și expertiza tehnică existente ale țării, se arată în comunicat.
- UE lansează o strategie de securitate pentru Marea Neagră - Uniunea Europeană a prezenta o nouă strategie de securitate pentru Marea Neagră, în scopul contracarării amenințărilor rusești și consolidării infrastructurii de apărare. Potrivit Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas, documentul subliniază importanța strategică a regiunii pentru securitatea, comerțul și reziliența energetică europeană. Kallas a denunțat atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor și rutelor maritime din regiune. Strategia UE propune crearea unui Black Sea Maritime Security Hub, un centru de monitorizare timpurie și protecție a infrastructurilor-cheie precum cablurile subacvatice și platformele energetice. Deși nu s-a stabilit unde va fi localizat hubul, un document obținut de Radio Free Europe arată că acesta ar include supraveghere în timp real, de la spațiu până la fundul mării, inclusiv deminare și protejarea rutelor comerciale.
- Copii ucraineni, salvați din teritoriile ocupate - Unsprezece copii ucraineni au fost recuperați din teritoriile ocupate de Rusia, în cadrul programului „Aducem copiii acasă UA”, a anunțat Daria Zarivna, consilieră a șefului de cabinet al președintelui Zelenski. Printre aceștia se află o fetiță al cărei frate și mamă - combatanți la Azovstal - au fost ținuți peste trei ani în captivitate. Mama, eliberată recent, și-a revăzut întâi fiul în autobuzul de schimb, iar acum și-a strâns în brațe și fiica.
- Trump: Putin va fi testat în următoarele două săptămâni - Președintele american Donald Trump a declarat că lumea va afla „într-o săptămână și jumătate sau două” dacă Vladimir Putin este cu adevărat dispus să pună capăt războiului din Ucraina. Trump a avertizat că, în caz contrar, Washingtonul „va reacționa puțin diferit”. El l-a lăudat pe emisarul special Steve Witkoff, aflat în negocieri cu partea rusă, spunând că „face o treabă fenomenală”. Totodată, Trump s-a declarat dezamăgit de atacurile cu rachete lansate recent de Rusia, în plin proces diplomatic.