Autorităţile franceze l-au arestat pe Pavel Durov pentru a putea folosi aplicaţia sa de mesagerie Telegram în scopul influenţării recentelor alegeri prezidenţiale din România, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Se pare că [preşedintele francez Emmanuel] Macron l-a arestat pe Durov nu pentru a folosi această metodă barbară pentru a rezolva problemele interne ale aplicaţiei, ci pentru a influenţa alegerile din România, întrucât a înţeles că acel candidat al dictaturii liberale nu avea nicio şansă să câştige în condiţii legitime”, a scris ea pe Telegram, potrivit agenției ruse de presă TASS.
”Ceea ce a fost făcut public a fost o acuzaţie de infracţiune gravă, însoţită de dovezi”, a adăugat ea, potrivit News.ro.
Duminică, 18 mai, în ziua în care se desfășura turul doi al alegerilor prezidențiale din România, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a declarat că aplicaţia a refuzat să se conformeze unei solicitări din partea „unei ţări din Europa de Vest” de a închide canalele conservatorilor români înainte de alegeri.
Într-o postare ulterioară pe X, el a precizat că solicitarea a venit din partea şefului Direcţiei Generale pentru Securitate Externă a Franţei, Nicolas Lerner, la începutul acestei primăveri.
Agenţia franceză de informaţii externe a negat că ar fi emis astfel de solicitări, afirmând că tot ce a făcut a fost să-i reamintească lui Durov responsabilitatea sa de a ţine terorismul şi pornografia infantilă departe de platforma sa de socializare.
Durov a declarat ulterior că este dispus să depună mărturie cu privire la presupusa interferenţă externă în alegerile prezidenţiale din România. Potrivit omului de afaceri, agenţia franceză de informaţii externe a încercat să obţină adresele IP ale unor cetăţeni români, moldoveni şi ucraineni sub pretextul combaterii terorismului şi a pornografiei infantile.
Rusia a fost acuzată că a declanșat un război hibrid împotriva României, România a rămas scena unei avalanșe de dezinformări și de propaganda pe rețelele sociale, cu un impact semnificativ asupra percepției publice în domeniile politic, economic, social și mental.
Campaniile de fake news pe rețelele sociale nu au încetat după 18 mai, doar și-au schimbat scopul, scrie Curs de Guvernare. Dacă până la alegerile din turul II, scopul lor este susținea unui candidat sau atacarea celuilalt, acum postările au ca scop „destabilizarea încrederii în instituțiile democratice și amplificarea tensiunilor sociale”, au explicat reprezentanți ai Autorității Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
T.D.