În ultima săptămână, chiar și după ce Nicușor Dan a reușit destul de clar să câștige alegerile prezidențiale din 18 mai, România a rămas scena unei avalanșe de dezinformări și de propaganda pe rețelele sociale, cu un impact semnificativ asupra percepției publice în domeniile politic, economic, social și mental.
Campaniile de fake news pe rețelele sociale nu au încetat după 18 mai, doar și-au schimbat scopul. Dacă până la alegerile din turul II, scopul lor este susținea unui candidat sau atacarea celuilalt, acum postările au ca scop „destabilizarea încrederii în instituțiile democratice și amplificarea tensiunilor sociale”, ne-au explicat reprezentanți ai Autorității Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Mai jos dăm câteva exemple, cu mențiunea – foarte importantă – că postările sunt șterse sistematic de către autorități, însă, pe măsură ce sunt șterse, apar altele noi, cu aceleași mesaje și fake-news-uri:
Invitație la proteste stradale
Spre exemplu, așa cum a observat CursDeGuvernare, începând chiar cu 19 mai, postările de pe TikTok, dar și de pe Facebook, Telgram și chiar Instagram au îndemnuri directe la proteste stradale de amploare pe 26 mai, în ziua în care Nicușor Dan ar trebui să fie investit ca noul Președinte al României.
Două postări virale pe TikTok contribuie la tensionarea discursului public înainte de data de 26 mai 2025. Prima, publicată de utilizatorul @dany_88id, promovează un protest cu mesajul: „Ne luăm țara înapoi. Călin Georgescu președinte, Mucuşor doar 3 zile o să stea în funcție.”
Este o chemare explicită la manifestații, însoțită de sloganul „Decât să murim pentru Ucraina, mai bine pentru România”, insinuând un fals conflict intern și sugerând o înlocuire forțată a conducerii politice.
A doua postare, de la @emmiorda10, arată transporturi militare pe șosea, însoțite de textul alarmist:
„Mucuşor, pregătește-te de vărsare de sânge!!! Armata din UK deja au început transporturile…”
Clipul sugerează iminența unui conflict militar intern, fără nicio bază reală, într-un evident efort de a stârni panică. Acest tip de conținut reprezintă un exemplu clar de dezinformare vizuală, care poate inflama publicul și genera violență pe baza unor narative false.
Campaniile cu fake-news susțin pe față politicile Rusiei
Un studiu realizat de European Broadcasting Union (EBU) evidențiază că Rusia utilizează o varietate de tactici hibride, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj și campanii de dezinformare, pentru a crea tensiuni în societățile europene și a submina sprijinul pentru Ucraina. Aceste operațiuni sunt concepute pentru a fi greu de atribuit și pentru a exploata diviziunile existente în societate.
Curs de guvernare a analizat care au fost cele mai importante campanii de destabilizare cu informații false:
Mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși în Ucraina
O dezinformare răspândită pe platforma X susținea că România pregătește mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși în Ucraina.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a dezmințit categoric informația, subliniind că documentele prezentate ca dovezi erau falsificate.
Postarea originală conținea presupuse ordine de recrutare, distribuite masiv de conturi anonime, însoțite de narative alarmiste privind „implicarea forțată” a României în conflictul ruso-ucrainean. Autoritățile au clarificat că nu există nicio mobilizare militară în curs și că astfel de afirmații urmăresc să creeze panică, să submineze încrederea în armată și să alimenteze narativele pro-ruse. Platformele sociale sunt încurajate să elimine conținutul fals pentru a limita impactul acestui tip de manipulare informațională.
Citeşte integral analiza Războiul hibrid asupra României nu s-a terminat pe 18 mai, continuă cu un alt scop: destabilizarea pe Curs de Guvernare