Ziua 1089 de război este dominată de evoluțiile care au loc în procesul de inițiere a negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.
Sâmbătă, tensiunile au fost maxime la Conferința de Securitate de la Munchen, unde SUA au anunțat că aliații europeni nu vor avea un loc la masa negocierilor, dar li se vor lua în calcul interesele. Ziua a culminat cu informația că oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump se vor deplasa în Arabia Saudită pentru a începe discuţii de pace cu negociatorii ruşi şi ucraineni.
În replică la toate aceste evoluții, președintele francez Emmanuel Macron a convocat unii lideri europeni la o reuniune de urgență, luni la Paris.
Iar Finlanda spune că este nevoie de un emisar special pentru Ucraina, care să joace un rol semnificativ în orice proces de pace. Idee la care s-a raliat și Croația. „Avem nevoie de o figură vizibilă, puternică, care să poată gestiona acest proces”, a spus premierul croat Andrej Plenkovic.
În timpul ăsta, forţele ruse şi-au intensificat semnificativ activitatea de luptă în estul Ucrainei. Potrivit armatei ucrainene, în ultimele 24 de ore au avut loc 261 de confruntări militare, faţă de puţin peste 100 în ziua precedentă. Aproape o treime din lupte s-au concentrat în apropiere de Pokrovsk (est), forţele ruse încercând să taie liniile de aprovizionare ale trupelor ucrainene.
Ce se întâmplă pe front
- Rusia își intensifică atacurile - Forţele ruse şi-au intensificat semnificativ activitatea de luptă în estul Ucrainei, sâmbătă, iar principalele atacuri s-au concentrat în apropierea importantului nod logistic Pokrovsk, a anunţat armata ucraineană duminică, citată de Reuters. De săptămâni, trupele ruse înaintează spre Pokrovsk, ca parte a ofensivei lor constante în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, reuşind să captureze o serie de sate. Potrivit armatei ucrainene, în ultimele 24 de ore au avut loc 261 de confruntări militare, faţă de puţin peste 100 în ziua precedentă. Aproape o treime din lupte s-au concentrat în apropiere de Pokrovsk. Forţele ruse atacă poziţiile ucrainene din sud, vest şi estul Pokrovskului, încercând să taie liniile de aprovizionare ale trupelor ucrainene, a precizat armata.
- Sute de drone asupra Ucrainei - Ucraina a anunțat că Rusia a lansat 143 de drone într-un atac nocturn, ceea ce a dus incendii și pagube inclusiv la Kiev. Forțele ucrainene au doborât 95 dintre acestea și cel puțin o persoană a fost rănită. Un incendiu a izbucnit la o clădire de infrastructură critică din orașul Mykolaiv, în sudul țării. De asemenea, mai multe locuințe din regiunea Kiev au fost avariate de resturile căzute. Guvernatorul regiunii Mykolaiv, Vitaliy Kim, a declarat pe Telegram că incendiul a fost stins rapid. În capitală, cinci blocuri de apartamente, precum și mai multe spații comerciale și de birouri, au fost afectate de atac.
- Ucraina recucerește un sat strategic - Forțele ucrainene au recâștigat controlul asupra satului Pishchane din regiunea Donețk, conform oficialilor militari citați de The Guardian. Victoria vine după ce trupele ruse înregistraseră progrese semnificative în zonă în lunile decembrie și ianuarie, când au ocupat mai multe așezări, amenințând să izoleze orașul Pokrovsk din regiunea Donețk.
- Avansul rusesc a încetinit - Începând cu luna februarie, avansul rusesc a încetinit considerabil. Bloggerii militari ruși raportează că dronele ucrainene domină spațiul aerian și distrug metodic vehiculele blindate. Soldații ruși sunt nevoiți să parcurgă pe jos distanțe de până la 10 kilometri, mulți pierzându-și viața în acest proces. Condițiile meteorologice nefavorabile, cu zăpadă și lipsa acoperirii oferite de copaci, au făcut mai ușoară misiunea apărătorilor ucraineni de a neutraliza infanteria rusă înainte ca aceasta să ajungă la linia de contact. Potrivit maiorului Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al forțelor terestre ucrainene din est, costul uman al ofensivei ruse este uriaș: 7.000 de soldați ruși au murit în ianuarie în bătălia pentru Pokrovsk, iar alți 15.000 sunt răniți sau dispăruți.
Negocierile pentru terminarea războiului
- Europa, exclusă - Evoluții rapide și neașteptate au avut loc în acest weekend în legătură cu negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. La Conferința de Securitate de la Munchen, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a anunțat că SUA nu iau în calcul ca aliații europeni să se afle la masa negocierilor, dar a dat asigurări că interesele acestora vor fi luate în calcul în stabilirea acordului final. „Nu vrem să intrăm într-o dezbatere amplă cu un grup prea mare”, a spus Kellogg. De asemenea, el a spus că un plan de pace între Rusia și Ucraina ar putea fi finalizat în câteva zile sau săptămâni, în funcție de „timpul lui Trump”, făcând referire la stilul decizional rapid al preşedintelui SUA.
- Chestionar pentru țările UE - În plus, au apărut informații că SUA au trimis o scrisoare statelor europene, cu mai multe întrebări la care să răspundă, referitor la trupele pe care ar fi dispuse să le furnizeze pentru o forţă de menţinere a păcii în Ucraina. Un diplomat european a declarat că „se pare că Europei i se va cere să supravegheze un acord la a cărui negociere nu a participat direct, iar îngrijorarea serioasă este că Trump ar putea să stabilească un acord pe termen lung din care însă SUA ar lipsi, neasumându-și niciun rol în securitatea viitoare a Ucrainei. Detalii AICI.
- Trump vrea 50% din mineralele rare - În paralel, Donald Trump încearcă să preia controlul a 50% din mineralele rare din Ucraina, dar sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski a blocat acordul pentru minerale rare cu SUA și l-a invitat pe Kellogg pe front. Motivul pentru care Zelenski a cerut miniștrilor săi să nu semneze acordul cu SUA pentru mineralele rare este că la acest moment, acesta nu asigură protecția necesară și o garanție de securitate pentru Ucraina.
- Negocierile încep în Arabia Saudită - Sâmbătă, la finalul unei zile extrem de tensionate, s-a aflat că oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump se vor deplasa în Arabia Saudită pentru a începe discuţii de pace cu negociatorii ruşi şi ucraineni. Mai exact, consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz se va alătura secretarului de stat Marco Rubio şi lui Steve Witkoff, emisarul preşedintelui pentru Orientul Mijlociu, în zilele următoare pentru a începe discuţiile privind încheierea războiului. Nu există planuri ca reprezentanţi ai altor puteri europene majore să participe la discuţii. Întâlnirea ar putea marca un moment important în încercarea lui Trump de a obţine un proces de pace şi ar marca, de asemenea, prima întâlnire importantă a reprezentanţilor ruşi şi ucraineni de la începutul războiului în 2022. Detalii AICI.
- Reuniune de urgență la Paris - În replică la toate aceste evoluții, președintele francez Emmanuel Macron a convocat unii lideri europeni la o reuniune luni la Paris. Cel mai probabil cei invitaţi la Paris sunt secretarul general al NATO, Mark Rutte, liderii UE, ai Germaniei, Italiei, Regatului Unit şi Poloniei. În cadrul reuniunii, se vor discuta eforturile SUA de a exclude liderii europeni de la negocierile de pace, poziţia pe care Europa ar trebui să o adopte cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la NATO şi modul în care Ucrainei i se pot oferi garanţii de securitate, fie prin intermediul NATO, fie prin intermediul unei forţe europene. Rapiditatea cu care Macron a încercat să unească liderii europeni în spatele unui răspuns comun arată amploarea anxietăţii din Europa cu privire la eforturile SUA de a controla procesul şi de a exclude guvernele europene de la orice negocieri detaliate între SUA şi Rusia, notează The Guardian. Perspectiva implicării lui Starmer evidenţiază, de asemenea, modul în care prim-ministrul britanic este atras într-un răspuns european, în ciuda faptului că Regatul Unit a părăsit UE.
- Finlanda vrea un emisar special pentru Ucraina - Europa are nevoie de un emisar special pentru Ucraina, astfel încât să joace un rol semnificativ în orice proces de pace, au declarat duminică doi lideri europeni. „Dacă îmi permiteţi să arunc o idee, Europa trebuie să aibă un emisar special, aşa cum a fost Martti Ahtisaari în Kosovo, şi un adjunct la nivelul lui Kellogg, astfel încât să fim implicaţi direct în acest proces”, a declarat preşedintele finlandez Alexander Stubb la Conferinţa de Securitate de la Munchen, referindu-se la diplomaţia care a ajutat la încheierea represiunii militare a Serbiei asupra provinciei Kosovo în perioada 1998-1999 şi la obţinerea independenţei acesteia. Idee la care s-a raliat și Croația. „Ce ne-a lipsit în problema Ucrainei în ultimii ani a fost o personalitate respectată de toată lumea, luată în considerare la Moscova şi la Kiev, dar care să aibă şi sprijinul Washingtonului, al capitalelor europene şi al liderilor din Sudul Global, o persoană cu autoritatea necesară pentru a gestiona negocierile de pace. Avem nevoie de o figură vizibilă, puternică, care să poată gestiona acest proces”, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic.