Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a publicat vineri o înregistrare video care ar arăta dovezi ale atacului din regiunea Briansk, de la graniţa cu Ucraina, pe care Kremlinul l-a calificat drept act terorist şi care a fost pus pe seama unor „sabotori ucraineni”.
Imaginile arată două maşini ciuruite de gloanţe, mine şi un lansator de grenade de fabricaţie străină. În interiorul maşinilor, se văd şoferii morţi, îmbrăcaţi în haine civile.
Imaginile mai arată o mină fixată de un copac şi o alta amplasată pe sol. Agenția de stat a Kremlinului TASS scrie că, „judecând după marcaje, minele au fost produse în Germania”.
De asemenea, videoclipul prezintă o carcasă de lansator de grenade de fabricaţie străină, care ar fi fost lăsată de cei pe care TASS îi numeşte „naţionalişti”.
Potrivit autorităţilor ruse, „sabotorii ucraineni” s-au infiltrat joi dimineaţă într-o zonă de frontieră din regiunea Briansk, au ucis doi civili şi au rănit un copil. După ce presa oficială a relatat că FSB şi Garda Naţională luptă cu „sabotorii”, într-un final s-a anunţat că aceştia nu mai sunt activi. TASS cita martori oculari care sugerau că aceştia s-ar fi ascuns pe teritoriul ucrainean, deşi „nu a existat încă o confirmare oficială a acestui lucru”.
Jurnaliștii Kremlinului au mai relatat că un vehicul al Gărzii Naţionale ar fi fost lovit de o mină în timp ce curăţa teritoriul din apropierea satului Şuşani, una din localităţile atacate, iar patru soldaţi au fost răniţi.
Până acum, presa de la Moscova nu prezentase imagini sau alte dovezi ale atacului.
Vladimir Putin, care din cauza evenimentelor de la Briansk şi-a anulat joi o călătorie planificată în Caucazul de Nord, a calificat incidentul drept un act de terorism, Comitetul rus de Investigaţii a deschis o anchetă, iar pentru vineri este programată o şedinţă a Consiliului rus de Securitate.
Liderul cecen Ramzan Kadîrov, un aliat al lui Putin, i-a comparat pe „sabotorii ucraineni” cu teroriştii care au operat cândva în republică. El a cerut, în special, introducerea legii marţiale în unele regiuni de frontieră şi un nivel maxim de alertă în loc de nivelul mediu actual.
Corpul Voluntarilor Ruşi, implicat în incident?
Kievul a negat orice responsabilitate pentru acest incident şi a declarat că este vorba de o provocare, sugerând, în schimb, că ar putea fi implicate grupări extremiste din Rusia.
De altfel, două videoclipuri încărcate joi de luptători ai organizaţiei intitulate Corpul Voluntarilor Ruşi susţin că aceştia au trecut graniţa în regiunea Briansk pentru a-i „elibera” pe concetăţenii ruşi de dictatura lui Putin, dar fără a face rău civililor.
Utilizatorii reţelelor sociale au geolocalizat unul dintre cele două videoclipuri în care apar doi militanţi cu steagul Corpului Voluntarilor Ruşi. Este vorba de Suşani, una dintre cele două localităţi din Briansk care, potrivit Moscovei, ar fi fost atacate de „sabotorii ucraineni”.
Corpul Voluntarilor Ruşi susţine că este o formaţiune armată exclusiv rusă, cu sediul în Ucraina, care operează sub conducerea Forţelor Armate Ucrainene. Cu toate acestea, nu este clar dacă grupul este afiliat într-adevăr armatei ucrainene.
Potrivit grupului de investigaţii Bellingcat, liderul Corpului Voluntarilor Ruşi, Denis Kapustin, este o figură notabilă a extremei drepte ruse.
ISW: Este puţin probabil ca „operaţiunea specială” din Ucraina să fie declarată „război”
Incidentul de la Briansk a generat speculaţii din partea oficialilor ruşi şi a grupurilor ultranaţionaliste cu privire la răspunsul Kremlinului la această situaţie, scrie Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington (ISW) într-o analiză a situaţiei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să răspundă întrebărilor referitoare la o eventuală schimbare a statutului invaziei din Ucraina de la „operaţiune militară specială" la „război", ca urmare a incidentului.
Finanţatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a comentat cu sarcasm că Rusia a permis Ucrainei să îi încalce „liniile roşii" şi s-a folosit de ocazie pentru a-şi promova propriii mercenari.
Oficiali ruşi, precum şeful ocupaţiei din Crimeea, Serghei Aksionov, şi liderul cecen Ramzan Kadîrov, împreună cu bloggerii militari, au cerut Kremlinului să extindă măsurile de securitate şi să desfăşoare operaţiuni de represalii. Kadîrov, de exemplu, a cerut Kremlinului să vizeze civili pentru a-i pedepsi pe autorii acestui incident - cerând efectiv Rusiei să desfăşoare crime de război, notează ISW.
De asemenea, bloggerii militari afiliaţi Kremlinului şi foşti oficiali au cerut Moscovei să desemneze Forţele Armate Ucrainene, Corpul Voluntarilor Ruşi şi organizaţiile armate ucrainene drept organizaţii teroriste şi au comparat incidentul cu asediul şcolii Beslan din Osetia de Nord din 2004.
Un blogger militar afiliat Kremlinului a afirmat că organizaţia extremistă intitulată Corpul Voluntarilor Ruşi este responsabilă pentru uciderea Dariei Dughina şi pentru alte activităţi teroriste din Rusia. Putin, la rândul său, a făcut referire la moartea Dariei Dughina atunci când a vorbit, joi, despre „actul terorist” din Briansk.
Bloggerii ruşi au cerut, de asemenea, Kremlinului să se folosească de acest incident pentru a forma un Comandament Suprem care să ia toate deciziile politice, militare şi economice pentru a se asigura că Rusia câştigă războiul.
De asemenea, alţi bloggeri au legat incidentul de recentele declaraţii ale lui Putin potrivit cărora FSB trebuie să consolideze protecţia frontierelor şi au pledat pentru mai multe resurse pentru unităţile de frontieră.
Unii au mers până la a cere Rusiei să formeze echipe de asasini pentru a ucide oficiali ucraineni.
Toate aceste răspunsuri indică faptul că ultranaţionaliştii ruşi sunt în mare măsură nemulţumiţi de numeroasele aspecte ce dezvăluie incapacitatea Kremlinului de a se angaja pe deplin în ceea ce susţine că este un „război existenţial" al Rusiei în Ucraina.
Kremlinul nu are capacitatea de a satisface toate cererile acestor ultranaţionalişti. Ca urmare, ar putea profita de această ocazie pentru a introduce în Rusia prevederi suplimentare de securitate ce l-ar avantaja pe Putin, dar fără a angaja Rusia la un risc mai mare de securitate sau la tulburări interne, cum ar fi cazul, de pildă, dacă ar declara război, este concluzia ISW.