La un an de la invadarea Ucrainei, cenzura Kremlinului continuă să controleze informațiile, iar susținerea pentru război e la cote ridicate. Însă câteva fisuri au început să apară.
Acum un an, când Rusia a lansat cel mai mare conflict militar din Europa de după 1945, în țară se ducea un alt război – cel împotriva adevărului, o luptă continuă în care Kremlinul căuta să controleze inimile și mințile cetățenilor.
Cenzura draconică a pus stăpânire pe toate instituțiile media, iar cei mai mulți jurnaliști independenți și activiștii au părăsit țara. O Cortină de Fier digitală s-a așternut, astupând toate mijloacele de informare ruse sau occidentale care nu trâmbițează politica regimului.
Autoritățile au redus repede la tăcere vocile protestatarilor, operând arestări în masă, iar frica s-a instaurat în fiecare așezare, în fiecare clădire și în fiecare locuință. Regimul controlează aproape tot fluxul informațional, iar susținerea poporului pare să rămână ridicată. Dar au început să apară câteva fisuri, notează CNN.
Unii dintre cetățenii ruși au renunțat la canalele de informare ale Kremlinului. Utilizatorii pricepuți de tehnologie ignoră interdicțiile statului și accesează surse alternative de informare.
"La început am susținut-o. Dar acum sunt total împotrivă", spune Natalia, o femeie de 53 de ani din Moscova, despre "operațiunea militară specială". "Ce m-a făcut să-mi schimb părerea. Am foarte mulți prieteni aici, în Ucraina, și vorbesc cu ei. De asta sunt împotrivă", explică ea.
CNN nu a dezvăluit numele întreg al celor care nu sunt de acord cu regimul. Criticarea în public a războiului din Ucraina sau afirmaţiile ori manifestările care "discreditează" armata rusă pot fi pedepsite cu o amendă sau cu închisoarea.
Pentru Natalia și mulți dintre compatrioții ei, să spună ce gândesc e un risc, dar este și un început. "N-am încredere în televiziunile noastre. Nu pot să fiu sigură că nu spun adevărul, doar că nu știu. Dar am îndoielile mele. Cred că nu-l spun. N-am încredere totală în nimeni", mărturisește ea.
"Totul e sub control"
Natalia nu este singura care s-a întors împotriva războiului, dar ea face parte dintr-o minoritate. Sondarea opiniei publice rămâne extrem de dificilă într-o țară în care sondajele independente sunt împiedicate de guvern, iar mulți din cei 146 de milioane de ruși evită să-l critice deschis pe Vladimir Putin.
Totuși, potrivit Levada Center, o organizație independentă de sondare a opiniei publice, sprijinul pentru război a scăzut doar cu 6% din martie până în noiembrie, ajungând la 74%.
Pentru mulți nu-i o surpriză. Propaganda difuzată zilnic de posturile TV și de radio controlate de Guvern a fost ridiculizată de multe ori în toată lumea, dar are o putere de neclintit asupra majorității rușilor. La un an de la declanșarea "operațiunii militare speciale" care ar fi trebuit să dureze trei zile, un fost deputat rus proclama la un post TV de stat: "Totul merge conform planului și totul e sub control". Pentru cei 74% din ruși care sprijină războiul, acesta este mesajul pe care vor să-l audă.
Propaganda are efect îndeosebi în segmentul de public în vârstă, mai conservator și atașat de idealurile Uniunii Sovietice, dar acaparează toate generațiile.
Un exemplu este cel al Ekaterinei (37 de ani), care se uită la populara emisiune de știri "60 de minute" după ce se întoarce acasă de la serviciu. "Părerea mea despre Ucraina s-a schimbat. La început, mă întrebam: Care-i treaba cu războiul ăsta? De ce au decis să-l înceapă? Pare că viețile oamenilor aici, în Rusia, s-au înrăutățit!", spune ea.
Conflictul a costat-o mult pe Ekaterina: "Viața mea s-a înrăutățit mult în acest an. Din fericire, nimeni apropiat nu a fost mobilizat. Dar mi-am pierdut slujba. Și am văzut schimbări radicale peste tot în jurul meu."
Și, totuși, reținerea ei de la început în privința invaziei a dispărut. "Am ajuns să înțeleg că această operațiune militară specială era inevitabilă. Oricum s-ar fi ajuns aici. Și dacă nu acționam noi primii, războiul s-ar fi dezlănțuit împotriva noastră", subliniază ea, preluând discursul falsei victimizări pe care o folosește Moscova pentru a-și justifica invazia.
"Am toată încrederea în posturile de știri. Da, sunt toate ale statului, dar de ce să n-am încredere în ele?", întreabă Iulia, directoare de resurse umane la o firmă de marketing. "Cred că războiul merge bine. Poate că a durat mai mult decât și-ar fi dorit unii. Dar cred că merge bine", subliniază femeia care urmărește unele dintre canalele TV de stat.
Aproximativ două treimi din ruși se bazează pe televiziune pentru a se informa, potrivit Levada Center, o proporție mult mai mare decât în țările occidentale.
Nu toți rușii împărtășesc convingerile Ekaterinei și ale Iuliei. Chiar și printre cei care în general susțin războiul, posturile controlate de Kremlin nu reușesc să șteargă toate problemele cu care se confruntă rușii în viața de zi cu zi.
"Tot ce aud la posturile de stat împart în două. Nu mai am încredere totală în niciunul", spune Tatiana, o contabilă în vârstă de 55 de ani. Iar Leonid, un inginer de 58 de ani, crede că "cineva trebuie să analizeze totul… fiindcă sunt anumite lucruri care se omit sau nu se spun".
Mai multe persoane din Moscova chestionate de CNN au spus că, deși urmăresc posturile TV de stat, privesc cu scepticism informațiile transmise. "Cred că poți avea încredere în ele doar într-o măsură. Posturile de stat reflectă adevărul uneori, dar în alte ocazii spun lucruri doar ca să calmeze lumea", crede Daniil, un tânăr de 20 de ani.
Cultura tăcerii
Există minorități vocale de ambele părți ale conflictului din Rusia, iar unii au rupt prietenii vechi sau au părăsit țara din cauza războiului. Dar sociologii care urmăresc opinia publică din Rusia spun că majoritatea covârșitoare a cetățenilor sunt prinși între aceste două extreme.
"De multe ori vorbim doar despre numărul mare al celor care susțin războiul. Dar nu toți aceștia sunt fericiți. Își susțin tabăra, dar și-ar dori să se termine luptele", punctează Denis Volkov, directorul Levada Center.
Acest grup de oameni tinde să fie mai puțin interesat de război, arată Natalia Savelieva, analist pe problemele Rusiei la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA), care a chestionat sute de ruși de la începerea războiului pentru a determina nivelul de susținere a conflictului. "Îi numim necredincioși", spune ea.
"Mulți necredincioși nu caută adânc dincolo de știri.. mulți nu cred că soldații ruși ucid ucraineni - ei repetă aceeași poveste pe care o văd la TV", explică Savelieva.
Kremlinul se bazează nu doar pe susținerea declarată, ci și pe apatia opiniei publice. "Încerc să evit să mă uit la știrile despre operațiunea militară specială fiindcă ceea ce se întâmplă mă face să mă simt rău. Așa că nu mă uit", explică Natalia.
"Atitudinea generală este să nu te uiți la știri prea mult, să nu discuți cu colegii sau prietenii. Fiindcă ce poți face? Orice spui, orice vrei, Guvernul face tot ce vrea", arată Volkov.
Pe fondul acestui sentiment de inutilitate larg răspândit, protestele anti-război în Rusia sunt rare și nu clintesc monolitul social pe care se bazează Kremlinul. "Ce ar trebui să facem? Părerea noastră este să stai ghemuit", a spus o femeie din Moscova.
"În general, acești oameni încearcă să se distanțeze de ceea ce se întâmplă. Încearcă să-și trăiască viața ca și când nimic nu se întâmplă", explică Savelieva.
Cultura tăcerii, reîntărită de autoritățile represive, îi împiedică pe mulți să-și arate scepticismul despre război. Un cuplu căsătorit din Krasnodar a fost arestat în ianuarie fiindcă și-a exprimat opiniile anti-război la o discuție privată într-un restaurant, potrivit grupului rus de monitorizare OVD-Info.
Cum fiecare cuvânt poate avea un preț foarte mare, mulți preferă să nu vorbească. Sau dacă o fac, trebuie să aibă grijă ce spun. "Am o părere despre operațiunea militară specială… a rămas aceeași și azi. Nu vă pot spune ce parte susțin. Sunt pentru adevăr și dreptate. Haideți s-o lăsăm așa", a spus Anna pentru CNN în ianuarie.
Susținerea războiului a devenit, însă, mai dificilă pe măsură ce acesta s-a lungit. Mobilizarea haotică ordonată de Putin, izolarea economică și pierderile de război au adus conflictul în casele rușilor, iar discuțiile cu rudele și prietenii din Ucraina au sedimentat o altă imagine a războiului decât cea zugrăvită de posturile de stat.
"Am fost neliniștită de când a început. A afectat disponibilitatea produselor și prețurile. Există niște carențe în informarea publicului. Oamenilor ar trebui să li se explice lucrurile. Toți se uită la Soloviev", a spus, în ianuarie, o femeie, referindu-se la influentul propagandist Vladimir Soloviev.
"Ar fi bine dacă experții ar începe să-și exprime părerile lor reale, în loc să asculte ordinele de la Guvern și de la Putin", a adăugat ea.
Rusia a pierdut controlul poveștii
După ce Rusia a interzis Twitter, Facebook și alte platforme online occidentale, mai multe organizații media independente au început să furnizeze informații în limba rusă despre războiul din Ucraina.
Aproape un sfert din ruși folosesc servicii VPN pentru a accesa site-uri blocate, potrivit unui sondaj Levada. Căutările pentru astfel de conexiuni au rămas la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor motorului de căutare Google.
YouTube rămâne printre puținele surse globale de conținut încă permise în Rusia, popularitatea sa uriașă reprezentând un potențial valoros și pentru propaganda Moscovei.
Telegram, în schimb, a crescut enorm în popularitate de la începerea războiului, devenind o platformă publică pentru bloggerii militari care analizează zilnic conflictul. La început, aceste analize păreau să respecte fidel linia Kremlinului, dar prin septembrie, când Kievul a lansat contraofensiva, "totul a început să se destrame", arată Olga Lautman, cercetătoare la CEPA care studiază problemele interne ale Kremlinului și strategiile de propagandă. "N-am mai văzut așa ceva", subliniază ea.
Zeci de bloggeri, mulți dintre ei având mii de urmăritori, au început să scrie furioși despre eșecurile Kremlinului și manifestându-și fără rețineri pierderea încrederii în regim.
"Această luptă publică se revarsă. Rusia a pierdut controlul poveștii… s-a bazat pe o mașinărie de propagandă eficientă care nu mai există", spune experta de la CEPA.
Sunt primele fisuri în controlul asupra informației pe care îl deține Kremlinul. Impactul acestor fracturi nu este clar. Pentru moment, Vladimir Putin se poate baza pe sprijinul populației care în general este în favoarea războiului sau e prea obosită ca să se mai opună. Dar unii dintre cei care urmăresc ce se întâmplă acolo cred că opinia publică din Rusia începe să se încline încet în partea opusă Kremlinului, se arată în analiza CNN.
"Rușii susțin conflictul fiindcă au o ambiție imperialistă. Dar acum, când bate la ușa lor, veți vedea o schimbare", punctează Olga Lautman.
T.D.