Ziua 372: Scenarii cu sabotori ucraineni, crime și ostatici în Rusia. Americanii spun că nu vor război. Moldova ia atitudine

Ziua 372 de război este marcată de un eveniment ciudat: În regiunea rusă Briansk, oficialii susţin că nişte „sabotori” ucraineni ar fi trecut graniţa, ar fi ucis săteni și au luat ostatici. Kievul spune că totul este „o provocare deliberată clasică”, dar Putin şi-a anulat o vizită din această cauză şi acuză un atac terorist.

Afirmaţiile Moscovei nu pot fi verificate independent, dar Rusia pregăteşte opinia publică de câteva zile că Ucraina ar pune la cale „acţiuni provocatoare”, o strategie de propagandă ce ar putea urmări distragerea atenţiei de la situaţia de pe front şi ralierea bloggerilor naţionalişti deveniţi tot mai critici în ultima vreme faţă de Kremlin. Ar putea semnala, totodată, pretextul pentru începerea unei noi ofensive asupra Ucrainei, preconizate de ceva timp.

Mai mult, Pentagonul a spus că nu a furnizat informații care să ajute astfel de acțiuni, insistând că SUA nu sunt în război cu Rusia și nici nu intenționează.

În rest, pe frontul din Ucraina am avut noi atacuri puternice ale rușilor. Trupele lui Putin au bombardat peste noapte un bloc de apartamente cu 5 etaje din Zaporojie, omorând trei persoane. Pe frontul de est și în Donbas, Rusia a crescut exponențial numărul acțiunilor ofensive, de la câteva atacuri pe zi, luna trecută, la peste 170, în ultimele 24 de ore.

La Bahmut, ucrainenii și-au păstrat pozițiile sub atacul constant al trupelor rusești care încearcă să obțină prima lor victorie majoră de mai bine de jumătate de an.

Pe plan internațional, Rusia a blocat din nou în cadrul G20 adoptarea unei declaraţii comune care să condamne invazia în Ucraina şi să susţină sancţiunile antiruse impuse de Occident. Și Moscova a reacționat amintind Chișinăului de problemele din Transnistria, după ce Parlamentul moldovean a acuzat oficial Rusia de crime de război.

„Sabotori ucraineni” în Rusia?

• Un grup de „sabotori ucraineni” a pătruns în două sate din regiunea Briansk, din vestul Rusiei, aflată la graniţa cu Ucraina, şi a luat ostatici locuitori în una dintre aşezări, transmite TASS, pe surse. Șeful regiunii, Aleksandr Bogomaz, spune că forţele ucrainene au aruncat în aer un vehicul, iar o persoană a fost ucisă şi o alta - un copil de zece ani - a fost rănită. În plus, potrivit guvernatorului, un atac cu dronă a vizat satul de frontieră Suşani.
• Putin și-a anulat o vizită - Din acest motiv, Putin şi-a anulat o deplasare anunţată pentru joi în Caucazul de Nord.
• Putin acuză un atac terorist - Atacul „sabotorilor ucraineni” în zona de frontieră din regiunea Briansk e un act terorist, a declarat joi Vladimir Putin, în timpul unei videoconferinţe. "Astăzi au comis un alt act de terorism, o altă crimă, au intrat în zona de frontieră şi au deschis focul asupra civililor. Au văzut că era o maşină civilă, au văzut că acolo stăteau civili şi copii, nu, era o maşină obişnuită, au deschis focul asupra lor", a declarat Vladimir Putin.
• Replica Ucrainei - „Povestea despre grupul de sabotaj ucrainean din Federaţia Rusă este o provocare deliberată clasică”, a transmis pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski. „Federaţia Rusă vrea să îşi sperie populaţia pentru a justifica atacul asupra unei alte ţări şi sărăcia în creştere după un an de război. Mişcarea partizană din Federaţia Rusă devine tot mai puternică şi mai agresivă. Temeţi-vă de partizanii voştri”, a transmis Podoliak.
• Final de incident - Agenţia oficială TASS scrie tot pe surse că „sabotorii ucraineni” au încetat să mai fie activi. Martorii oculari intervievaţi de TASS sugerează însă că aceştia „s-ar fi ascuns pe teritoriul ucrainean”, dar până în prezent nu a existat nicio confirmare oficială a acestui lucru.
• Fără şedinţă de urgenţă - Kremlinul a spus că o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei va avea loc, aşa cum era prevăzut, la 3 martie şi nu va fi convocată o reuniune de urgenţă joi.
• Ce a găsit FSB - Numeroase dispozitive explozive ar fi fost găsite în sud-vestul regiunii Briansk în urma atacului „sabotorilor ucraineni”. „Se efectuează verificări şi inspecţii în zonă, a fost găsit un număr mare de dispozitive explozive de diferite tipuri, se desfăşoară operaţiuni de deminare”, a transmis FSB.
• SUA își neagă implicarea - Casa Albă a respins acuzaţiile Moscovei că ar furniza Ucrainei informaţii despre obiective militare de pe teritoriul Rusiei, după o serie de atacuri raportate de autorităţile ruse. „Nu am nicio informaţie despre faptul că ucrainenii au comis sau nu astfel de operaţiuni, v-aş recomanda să îi întrebaţi pe ei. Pot spune clar că ideea conform căreia Statele Unite le furnizează informaţii secrete sau alte date ucrainenilor, pentru a localiza obiective de pe teritoriul Rusiei, este absurdă. Noi nu suntem în război cu Rusia, nici nu vrem război cu Rusia", a spus generalul Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării.

Situația pe front

• Operațiune de evacuare - Ucraina a ordonat joi persoanelor vulnerabile să evacueze oraşul Kupiansk, situat pe frontul de nord-est, după ce armata rusă a revendicat sâmbătă cucerirea unei localităţi în regiunea Harkov.
• Ucraina se agață de Bahmut - Forțele ucrainene și-au păstrat pozițiile în orașul Bahmut, aflat în ruină în estul țării sub atacul constant al rușilor care încearcă să obțină prima lor victorie majoră de mai bine de jumătate de an. Bătălia pentru Bahmut a început în urmă cu aproximativ 7 luni, dar în ultimele săptămâni avansurile rusești din trei părți au lăsat apărătorii cu singura cale de ieșire spre vest.
• Bloc bombardat în Zaporojie - Rusia a atacat peste noapte un bloc de apartamente cu 5 etaje din Zaporojie, omorând trei persoane, a declarat primarul interimar al orașului, Anatoli Kurtev. Salvatorii caută supraviețuitori sub dărâmături. Clădirea a fost "aproape complet distrusă", a spus Kurtev. Administrația militară regională a declarat că Rusia pare să fi folosit o rachetă S-400.

• Rusia a crescut exponențial numărul acțiunilor ofensive, pe Frontul de Est și în Donbas, de la câteva atacuri pe zi, luna trecută, la peste 170, în ultimele 24 de ore, potrivit Statului Major ucrainean. Atacurile au fost concentrate pe trei direcții principale: Kremina-Liman; Bakhmut; Donețk-Avdiivka.
• Rusia a pierdut circa 130 de blindate, inclusiv tancuri, în bătălia de la începutul lunii februarie de la Vuhledar (Frontul de Sud), probabil cea mai mare bătălie de tancuri de la începutul actualului conflict, arată analiza zilnică a ISW.
• Situația e sub control - Forţele armate ucrainene au situaţia sub control pe fronturile din ţară, a dat asigurări preşedintele Volodimir Zelenski. "Avem situaţia sub control în fiecare zonă de pe front", a spus Zelenski. Însă oamenii din spatele frontului continuă să sufere din cauza atacurilor ruse, a adăugat Zelenski.
• Strategia Ucrainei pentru recuperarea Crimeei - Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei (NSDC), Oleksii Danilov, a anunţat că ţara sa va schimba strategia pentru a-şi recupera peninsula Crimeea, anexată ilegal de către ruşi în 2014. ''Strategia pentru eliberarea Crimeei: a sosit momentul pentru o nouă formulă'', a anunţat Danilov într-un scurt mesaj pe contul său de Twitter. El nu a dat detalii cu privire la natura acestor schimbări de strategie.
• Lupte în Bahmut - Şeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a postat o înregistrare video în care pot fi văzuţi combatanţi ai săi luptând într-o zonă despre care el susţine că este aproape de centrul oraşului Bahmut. Într-o postare pe Telegram, serviciul de presă al lui Prigojin îl citează pe acesta spunând: "Flăcăii se distrează, filmează. Ei au adus asta din Bahmut în această dimineaţă, practic din centrul oraşului".

Ce se mai întâmplă în Rusia

• Strategia militară nucleară a Rusiei - Moscova dezvoltă un nou tip de strategie militară ce prevede recurgerea la arme nucleare pentru a se proteja de o posibilă agresiune a SUA, relatează agenţia de presă RIA, care citează un articol apărut într-o publicaţie a Ministerului rus al Apărării. Articolul, publicat în revista Voennaia Misl (Gândirea militară), arată că Washingtonul este îngrijorat că şi-ar putea pierde dominaţia asupra lumii şi, prin urmare, a pregătit "aparent" planuri de a lovi Rusia pentru a o neutraliza. Ca răspuns, specialiştii ruşi "dezvoltă în mod activ o formă promiţătoare de utilizare strategică a forţelor armate ruse - o operaţiune a forţelor strategice de descurajare". Acest lucru "presupune utilizarea de arme strategice moderne, ofensive şi defensive, nucleare şi nenucleare, ţinând cont de cele mai recente tehnologii militare".
• Flota misterioasă - Petrolul rusesc continuă să ajungă la cumpărătorii din întreaga lume. Dar chiar şi cei care îşi petrec zilele urmărind mişcările navelor peste oceane cu greu reuşesc să afle exact cine îl transportă. Pe măsură ce sancţiunile occidentale împotriva Rusiei s-au intensificat în urma invaziei sale în Ucraina, mai multe nave s-au alăturat unei flote existente de petroliere misterioase, gata să faciliteze exporturile de ţiţei ale Rusiei. Detalii AICI.
• Amenințări de propagandist - Un celebru prezentator rus de televiziune a amenințat Occidentul și Italia în ziua în care Vladimir Putin a oficializat suspendarea participării Moscovei la Tratatul START privind reducerea armelor strategice ofensive. ”Să tremure nenorociții”, a declarat Vladimir Soloviev. Detalii AICI.
• Putin, supărat pe bazele de rachete americane amplasate în România - Premierul ungar Viktor Orban a relatat, într-un interviu pentru săptămânalul elveţian Weltwoche, că preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus că problema sa “sunt bazele de rachete americane amplasate în România şi în Polonia, precum şi posibila extindere a NATO în Ucraina şi Georgia”. Conform lui Viktor Orbán, cu două săptămâni înainte de izbucnirea războiului, când s-a întâlnit pentru ultima oară cu Vladimir Putin la Moscova, preşedintele rus i-a precizat că nu apartenenţa Ungariei la NATO este problema, ci cea a Ucrainei şi Georgiei. Detalii AICI
• "Consecinţe catastrofale" - Administraţia Rusiei a condamnat vehement implicarea militară din ce în ce mai mare a NATO în Ucraina, avertizând că acest lucru ar putea genera "consecinţe catastrofale". Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a afirmat, la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva, că cele mai mari riscuri strategice sunt generate în acest moment de politicile SUA şi NATO, pe care le-a acuzat că "alimentează" conflictul din Ucraina şi alte conflicte regionale.

Alte informații relevante

• 10 minute faţă în faţă - Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, au vorbit mai puţin de 10 minute, joi, în marja reuniunii G20 de la New Delhi. Este prima întâlnire faţă în faţă a şefilor diplomaţiei de la Washington şi Moscova de la invazia rusă din Ucraina. Detalii AICI
• Fără comunicat la G20 - Negocierile cu privire la un comunicat comun al G20 au eşuat din cauza insistenţei Rusiei ca în document să apară necesitatea unei anchete ”imparţiale” în urma exploziilor care au avariat, în septembrie, gazoductele Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. Detalii AICI.
• Moldova acuză Rusia de crime de război - Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o Declaraţie prin care condamnă războiul pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, pe care îl consideră un război de agresiune, acuzând Moscova de crime de război. Demersul intervine în ziua când Republica Moldova comemorează 31 de ani de la războiul din Transnistria, într-un context tensionat al relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău.
• Moscova vorbește de Transnistria - Ministerul rus de Externe a criticat votul Parlamentului Republicii Moldova: „Noi le cerem încă o dată autorităţilor moldovene să pună capăt retoricii antiruse de confruntare, care este lipsită de fundament. Denunţăm informaţiile false privind proiecte inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia în Republica Moldova şi tentative de a intensifica în mod artificial tensiunile. Din partea noastră, noi confirmăm voinţa de a intensifica pragmatic cooperarea cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru rezolvarea problemei Transnistriei".
• Ucraina cere pachetul 11 de sancțiuni - Kievul a îndemnat joi Uniunea Europeană să înceapă să lucreze „cât mai curând posibil” la un al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina: „Realitatea este că Rusia are în continuare acces la resurse financiare și tehnologice uriașe. Acesta este motivul pentru care nu este momentul să relaxăm presiunea sancțiunilor în timp ce războiul continuă în inima Europei. Fără a diminua în vreun fel importanța eliminării lacunelor pentru eludarea sancțiunilor, suntem convinși că UE trebuie să înceapă pregătirile pentru adoptarea următorului pachet de sancțiuni, al 11-lea”.
• Situația de la centrala Zaporojie - Un înalt oficial rus a declarat că noua echipă de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) nu a reuşit să preia schimbul la monitorizarea centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie. Rusia acuză AIEA de întârziere. Mihail Ulianov, reprezentantul Rusiei la AIEA, a afirmat că "rotaţia specialiştilor, planificată de o lună, a fost amânată excesiv".
• Apelul lui Scholz - Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat China să nu trimită arme Rusiei pentru a o ajuta în războiul din Ucraina. A cerut în schimb Beijingului să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a-și retrage forțele.
• Nevoie de avioane - Ucraina „are nevoie de avioane rapide”, dacă dorește să organizeze o apărare eficientă împotriva intensificării atacurilor rusești, a declarat joi Tobias Ellwood, președintele Comisiei de Apărare din Marea Britanie.
• Discuții despre garanții de securitate - Germania şi aliaţii săi occidentali poartă discuţii cu Kievul cu privire la viitoarele garanţii de securitate, în vederea pregătirii păcii pentru Ucraina, a declarat cancelarul german Olaf Scholz. "Astfel de garanţii de securitate vin însă cu presupunerea că Ucraina se apără cu succes în acest război", a spus Scholz, în faţa deputaţilor din parlamentul german, subliniind că Germania va continua să sprijine Kievul cu livrări de arme.