După ce șapte nave comerciale au fost atacate luna trecută în apropierea României și Bulgariei, țări membre NATO, alianța militară condusă de SUA a anunțat că va desfășura avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru a consolida flancul său estic din Marea Neagră.
Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în afara apelor teritoriale ale României. Săptămâna trecută, o navă portcontainer grecească a fost scufundată de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Atacurile care nu dau semne că s-ar opri arată cum războiul maritim dintre Rusia și Ucraina, aflat în escaladare, se extinde și devine o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, expunând statele membre riverane, precum România și Bulgaria, scrie Reuters.
Analiștii militari au declarat că au puține îndoieli că atacurile au fost comise de Rusia. Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, drona navală surprinsă în imaginile video ale celui mai recent atac seamănă cu un model rusesc.
„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la institutul de analiză RUSI, cu sediul la Londra.
Rusia neagă că ar ataca cu drone țările vecine Ucrainei și susține că guvernele europene sunt cele care contribuie la escaladarea războiului prin furnizarea de ajutor militar Kievului. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii pentru acest articol.
Un analist spune că Rusia testează liniile roșii ale NATO
Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal important din România, folosit de Ucraina pentru exporturi, sau se îndreptau spre acesta ori plecau de acolo. Una dintre nave se afla în apele teritoriale românești, iar celelalte opt erau în zona economică exclusivă a României sau Bulgariei.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul institutului de analiză Middle East Institute, cu sediul la Washington, a declarat că atacurile Rusiei țin cont de reticența Occidentului de a escalada conflictul.
„Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu deplina conștientizare că vom face tot posibilul pentru a lua cele mai limitate măsuri”, a spus Joja, comparând situația cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.
Un oficial NATO a declarat că acțiunile Rusiei, menite să descurajeze aliații de la sprijinirea Ucrainei, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității. Acesta a subliniat că angajamentul alianței de a apăra toți membrii săi, inclusiv statele de la Marea Neagră, este „de neclintit”.
Oficialul a precizat că există o nevoie clară de dezvoltare a unor sisteme eficiente și accesibile ca preț pentru combaterea dronelor. El a amintit însă că NATO și-a asumat deja investiții de peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capabilități în următorii cinci ani.
Marea Neagră, o rută esențială pentru România
Pentru România, Marea Neagră este o rută comercială esențială și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând de anul viitor. În luna august, o dronă navală s-a apropiat de perimetrul Neptun Deep.
Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie în mod oficial fiecare incident în parte, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat direct Rusia, însă a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii acesteia.
Atacurile au loc într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, în contextul concentrării atenției asupra Chinei. Anul trecut, SUA au retras 1.000 de militari din România.
„Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să îl exploateze”, a declarat un oficial român de rang înalt. „Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre țările baltice”.
În timp ce NATO și-a consolidat prezența militară avansată în statele baltice și în Polonia, Joja a spus că nu a făcut același lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureștiului.
„Bruxellesul și Washingtonul nu par să fi decis încă dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a declarat Joja.
Oficialul român a evidențiat nevoia urgentă a țării de interceptoare sol-aer și sisteme radar pentru a contracara amenințările.
Joja a spus că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, o problemă agravată de războiul din Iran, reprezintă una dintre principalele dificultăți pentru Occident.
Aproape 400 de nave au fost lovite în ultimul an
Intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră a afectat grav una dintre principalele rute de export pentru cerealele și petrolul transportate de Rusia și Ucraina.
Potrivit lui Tomas Alexa, analist principal la Ambrey Analytics, cele două părți au atacat 317 nave comerciale și alte tipuri de ambarcațiuni în Marea Neagră și Marea Azov, în perioada mai-octombrie. Numărul este de peste patru ori mai mare decât cel înregistrat în precedentele șase luni, când au fost lovite 74 de nave.
Ritmul atacurilor a fluctuat înaintea împlinirii a cinci ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie.
Ucraina a lansat 137 de atacuri asupra navelor, față de 92 atribuite Rusiei, în al treilea trimestru al anului. În octombrie, însă, Rusia a lovit 38 de nave, în timp ce Ucraina a fost responsabilă pentru cinci atacuri, potrivit Ambrey.
Exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei s-au prăbușit
Porturile au fost puternic afectate de atacuri, iar exporturile s-au redus considerabil, obligând Rusia și Ucraina să caute rute alternative pentru transportul mărfurilor.
Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, în scădere față de cele 4,74 milioane de tone înregistrate în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile rusești consultate de Reuters.
Ucraina a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie, din cauza atacurilor rusești. În consecință, Kievul a redirecționat transporturile către porturile de pe Dunăre, de unde mărfurile sunt expediate mai departe prin Canalul Sulina și prin sectorul românesc al Mării Negre, spre sud.
Chiar și în condițiile folosirii acestei rute alternative, exporturile de cereale ale Ucrainei prin porturi au scăzut la 0,81 milioane de tone în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, arată datele guvernului ucrainean.
Reducerea în continuare a acestor volume reprezintă principalul obiectiv al Rusiei, în timp ce testarea NATO ar fi un obiectiv secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist militar specializat în domeniul naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.
Zelenski avertizează asupra unei crize alimentare
Ultimul atac a avut loc în timp ce miniștrii Apărării și șefii armatelor din România, Bulgaria și Turcia, toate trei state membre NATO riverane Mării Negre, se întâlneau la Sofia pentru a discuta situația de securitate din regiune.
Ministrul turc al Apărării, a cărui țară așteaptă un răspuns din partea Moscovei și Kievului la o propunere privind un armistițiu maritim limitat, a folosit ocazia pentru a avertiza Rusia și Ucraina să nu mai atace navele comerciale.
Turcia controlează tranzitul navelor de război prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, în baza Convenției de la Montreux.
Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au susținut instituirea unor armistiții maritime pentru a preveni consecințele perturbării transportului naval, într-un moment în care prețurile globale la combustibili și cereale au crescut puternic.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că interesul internațional pentru un armistițiu limitat este în creștere.
Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim restrâns, susținând că acesta ar oferi Kievului un răgaz. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra riscurilor.
„Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a declarat el luna trecută.
