Un sistem american de combatere a dronelor va fi instalat în patru porturi militare de la Marea Neagră și de pe Dunăre, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone aeriene și maritime.
Sistemul, denumit „Black Talon”, este implementat în colaborare cu Marina SUA și este conceput pentru a detecta și a contracara amenințările care se apropie atât din aer, cât și pe apă.
Portul Constanța va fi primul în care va fi instalat acest sistem. Echipamentele sunt deja în faza de testare și urmează să devină operaționale până la sfârșitul lunii octombrie.
„Black Talon” va fi instalat, de asemenea, în portul Mangalia și în porturile dunărene Brăila și Tulcea, relatează Novinite.
Contraamiralul Ciprian Mandachi, comandantul portului militar Constanța, a declarat pentru sursa citată că programul a fost dezvoltat pe parcursul mai multor ani, în cooperare cu Marina SUA, și a ajuns acum în etapa de implementare.
„Este un program care se derulează de câțiva ani în cooperare cu Marina SUA și care a ajuns acum la maturitate. Îl introducem în serviciu”, a spus Mandachi, adăugând că operatorii urmează cursuri de instruire la sediul producătorului.
De asemenea, vor fi instalate și echipamente suplimentare de tip „Sentinelle” (sau „Sentry”) pentru monitorizarea activității subacvatice la adâncimi de peste 50 de metri.
- MApN cumpără 34 de sisteme de drone pentru Armata Română prin SAFE. Cât costă și când vor fi livrate
Ce poate face „Black Talon”
- Echipamentul are o rază de acțiune de 10 kilometri, ceea ce permite monitorizarea unei zone extinse care cuprinde atât secțiunile militare, cât și pe cele civile ale portului Constanța.
- „Black Talon” poate detecta și urmări drone și alte amenințări, atât în aer, cât și la suprafața apei.
- Sistemul nu doar detectează dronele, ci le poate și neutraliza sau prelua controlul asupra acestora
- Sistemul Black Talon combină senzori, radar 3D avansat, componente electro-optice și un sistem pasiv de detectare a emisiilor electromagnetice. Acesta asigură supraveghere la 360 de grade și dispune de o capacitate de angajare direcțională pe un sector de 20 de grade, odată ce o țintă este identificată. „Are capacitatea de a bruia legătura dintre operator și dronă”, a precizat Mandachi.
O garanție că explozia din portul Constanța nu se va repeta
Autoritățile române au accelerat demersurile privind apărarea antidronă în urma incidentului petrecut pe 5 iunie, când o dronă navală ucraineană a explodat în portul Constanța. Nu au fost raportate pagube majore sau victime. Kievul a declarat la acea vreme că drona fusese bruiată de Rusia.
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, a descris noul sistem drept o măsură de protecție a porturilor militare împotriva amenințărilor reprezentate atât de dronele aeriene, cât și de cele navale.
„Este un sistem care garantează că putem lua măsuri de protecție a portului în fața provocărilor generate de dronele aeriene și navale”, a spus Panait. Componenta de detectare subacvatică reprezintă „un prim pas către protejarea navelor și a sistemelor din cadrul porturilor militare”, a precizat el.
Panait a declarat că, după incidentul din iunie, Forțele Navale Române au introdus măsuri suplimentare de securitate, au actualizat procedurile de intervenție și au consolidat semnificativ cooperarea cu Marina ucraineană. Cele două părți au stabilit un canal de comunicare permanent și un sistem de emitere a unor avertizări prompte privind potențialele amenințări.
Cum este apărată zona Neptun Deep
De asemenea, Marina Română se concentrează pe protejarea Zonei Economice Exclusive a țării în Marea Neagră, unde producția de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep urmează să înceapă în 2027.
Panait a precizat că zona e patrulatǎ constant de fregate, nave auxiliare și scafandri specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive, care colaborează cu Garda de Coastă, deși Marina are nevoie de capacități suplimentare pentru a menține o prezență continuă.
Pe 20 august, armata română a distrus o dronă navală încărcată cu explozibil la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep, situată în zona economică exclusivă a României, situată la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Kievul a comunicat Bucureștiului, prin canale directe, că drona nu aparținea Ucrainei.
Incidentele cu drone s-au dublat în 2026
România, care are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, a înregistrat, de asemenea, o creștere a incidentelor implicând drone aeriene. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că 25 de drone au pătruns în spațiul aerian românesc în primele opt luni ale anului 2026. Patru dintre acestea au fost doborâte de avioane de vânătoare.
De la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate 130 de atacuri în apropierea graniței României. În primele opt luni ale acestui an au fost raportate 64 de incidente, cifră mai mult decât dublă față de cele 28 înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
Desfășurarea sistemului „Black Talon” și a echipamentelor suplimentare de monitorizare subacvatică urmărește consolidarea protecției porturilor militare și a altor elemente de infrastructură critică ale României, pe măsură ce amenințările legate de drone continuă să crească în zonele din apropierea teatrului de operațiuni.
T.D.
