Premierul canadian Mark Carney a salutat, într-un discurs presărat cu ovații în Parlamentul European, perspectiva ca țara sa să devină primul membru asociat al Uniunii Europene. El a afirmat că legăturile mai strânse cu Europa au scopul de a garanta că nicio țară nu poate controla economia Canadei, nu îi poate afecta suveranitatea și nu îi poate submina libertățile.
Carney a declarat, joi, în fața Parlamentului European, într-un discurs în care a subliniat în repetate rânduri importanța cooperării dintre Europa și Canada, că salută propunerea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentată miercuri.
Prim-ministrul canadian a avut parte de o primire entuziastă la intrarea în sală. Numeroși parlamentari s-au apropiat de el pentru a-i strânge mâna și a-i cere să facă selfie-uri, iar discursul său a fost urmat de o ovație în picioare. Unul dintre parlamentari purta chiar un tricou de hochei canadian, relatează AP.
El a fost amuzat când, înainte de a lua cuvântul, cineva a început să strige din sală ironic "USA! USA!":
Carney a recunoscut că termenul de „membru asociat” necesită o definire precisă și a expus propria viziune despre ce ar putea reprezenta această formulă: o integrare mai profundă între Canada și Europa în domenii precum comerțul, apărarea, mineralele critice, inteligența artificială, energia, sectorul spațial, cercetarea și serviciile financiare, pentru a reduce vulnerabilitatea ambelor părți în fața presiunilor economice și geopolitice.
„Nu propun crearea unui al treilea bloc care să rivalizeze cu marile puteri — ci unul cu maniere mai alese. Nu urmărim puterea pentru a-i domina pe alții”, a spus el.
Carney a precizat că obiectivul este, în schimb, consolidarea rezilienței Canadei, astfel încât nicio țară să nu îi poată controla piețele, să nu îi poată submina suveranitatea și să nu îi poată dicta alegerile.
UE și Canada pregătesc o „Alianță pentru Viitor”
Ursula Von der Leyen a propus ca statul canadian să devină primul membru asociat al UE – un statut care nu există în prezent în tratatele blocului comunitar și care ar trebui creat. Ea a afirmat că Europa dorește să ridice relația cu Canada la „cel mai înalt nivel posibil”.
Aflat în primul rând al sălii Parlamentului European, Carney a dat aprobator din cap în timp ce vorbea șefa CE și s-a ridicat pentru a o îmbrățișa, în timp ce parlamentarii au salutat propunerea cu ovații în picioare.
Von der Leyen a declarat că ar trebui ca UE și Canada să depășească actualul cadru de liber schimb și să creeze o „Alianță pentru Viitor”, care să includă un „spațiu de prosperitate comună și securitate economică”.
Carney va găzdui liderii UE la un summit Canada-UE, la Montreal, în zilele de 29 și 30 octombrie; se preconizează că, în cadrul acestuia, cele două părți vor discuta mai detaliat despre noua relație propusă.
Canada a găsit cea mai bună cale de a scăpa de Trump
Declarațiile lui Carney au venit după ce președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că propunerea UE ar putea fi un „act ostil” și a amenințat cu impunerea unor tarife vamale ridicate Europei, în cazul în care ar considera intențiile acesteia ca fiind neprietenoase.
Timp de generații, Canada și-a construit economia pe baza integrării cu Statele Unite. Tarifele vamale impuse de Trump, solicitările de concesii economice și discuțiile repetate despre transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american au determinat Ottawa să-și reducă dependența de Statele Unite și să urmărească o relație mult mai profundă cu Europa pe plan economic, politic și în domeniul securității.
Canada își direcționează aproximativ 70% din exporturi către Statele Unite, ceea ce o face extrem de vulnerabilă în fața tarifelor vamale impuse de Trump.
Carney a mobilizat „puterile mijlocii”
Carney a îndemnat în repetate rânduri puterile medii să reziste acestui tip de constrângere economică. În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în ianuarie, el a avertizat că, atunci când țările negociază individual cu o putere dominantă, „negociem de pe o poziție de slăbiciune. Acceptăm ceea ce ni se oferă”. Trump l-a criticat a doua zi.
Jonathan Wilkinson, ambasadorul desemnat al Canadei pe lângă UE, a declarat miercuri că țara sa nu urmărește obținerea statutului de membru cu drepturi depline al UE, deoarece acest lucru ar implica cedarea unei părți din suveranitate.
În schimb, Ottawa dorește „să se apropie cât mai mult posibil” de Europa, sporind totodată independența Canadei.
Rămâne de negociat ce ar presupune, concret, un statut de membru asociat.
Canada a făcut deja un pas important. Anul acesta, a devenit prima țară din afara Europei care s-a alăturat programului UE de achiziții în domeniul apărării, SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro (173 de miliarde de dolari), oferind astfel companiilor canadiene acces la achiziții comune, într-un context în care Europa își sporește cheltuielile militare.
De asemenea, cele două părți au discutat despre o cooperare mai strânsă în domenii precum energia, mineralele critice, inteligența artificială și comerțul digital.
„Politicile și retorica administrației Trump împing în mod evident atât Canada, cât și UE să-și imagineze o lume fără o conducere puternică a SUA și să acționeze în consecință”, a declarat Daniel Béland, profesor de științe politice la Universitatea McGill din Montreal.
Nelson Wiseman, profesor emerit la Universitatea din Toronto, a afirmat că modul în care Carney a gestionat relația cu Trump a sporit interesul europenilor față de liderul canadian. „Abilitatea de care a dat dovadă Carney în relația cu Trump a atras atenția Europei”, a spus el.
Washingtonul va urmări situația
Wiseman a menționat că europenii au considerat dintotdeauna Canada drept o țară care înțelege Statele Unite în mod deosebit de bine, datorită legăturilor economice și politice profunde dintre cele două state. Disponibilitatea lui Carney de a se opune lui Trump, în loc să accepte rapid cererile Washingtonului, a consolidat această percepție, a adăugat el.
Béland a precizat că este posibil ca, joi, Carney să evite să-l menționeze explicit pe Trump, ceea ce acesta a și făcut, lăsând însă puține dubii cu privire la ținta argumentației sale mai ample. „El știe că, dincolo de Europa, lumea va fi cu ochii pe el, inclusiv Casa Albă”, a spus Béland.
T.D.
