România a ajuns pe locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea dobânzilor plătite pentru datoria publică în PIB, după Italia, Ungaria și Grecia, potrivit ultimului studiu al Băncii Naționale a României privind stabilitatea financiară.
Creșterea este una rapidă: în urmă cu aproximativ șase ani, România nici nu se afla în acest clasament, scrie Economica.net.
Economiștii estimează că România cheltuiește în prezent peste 3% din PIB pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice. Costul a ajuns astfel să depășească, potrivit estimărilor citate, bugetul alocat educației.
Evoluția este cu atât mai importantă cu cât costurile de finanțare au crescut la nivel internațional, iar România este nevoită să se împrumute la dobânzi semnificativ mai mari decât statele cu risc suveran redus.
Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR, arată că randamentul cerut în prezent României este cu aproximativ 2,9% peste randamentul obligațiunilor germane. Cum randamentul bundului german pe 10 ani este în jur de 3,52%, costul de finanțare al României se apropie de 7%.
Împrumuturile în euro și dolari ar putea deveni și mai scumpe
În cazul în care dobânzile internaționale continuă să crească, costurile de finanțare ale României ar putea urca și mai mult.
În scenariul prezentat:
- România s-ar putea împrumuta cu dobânzi de peste 7,5% în euro;
- în dolari, costul ar putea depăși 8%;
- dobânda obligațiunilor americane pe 10 ani este indicată la aproximativ 5,02%;
- o primă de risc de circa 3% pentru România ar duce costul împrumuturilor în dolari peste pragul de 8%.
Datoria publică a trecut de pragul de 60% din PIB
În paralel, datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB prevăzut de criteriile de la Maastricht.
Ministerul Finanțelor estimează că tendința de creștere va continua, iar datoria publică ar putea ajunge la 63,9% din PIB în 2028.
Depășirea pragului de 60% activează mecanismul prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare. România intră astfel într-un regim mai strict de control al cheltuielilor publice.
Legea prevede intervenții graduale pentru niveluri ale datoriei de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. Odată depășit ultimul prag, rămân aplicabile măsurile stabilite pentru nivelurile anterioare.
Printre acestea se află:
- elaborarea și aplicarea unui program de reducere a ponderii datoriei publice în PIB;
- restricții asupra măsurilor care conduc la creșterea cheltuielilor totale de personal;
- restricții privind majorarea cheltuielilor totale cu asistența socială.
„În condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială”, a transmis Executivul.
Criză la Ambulanță: 17 servicii județene nu au bani pentru combustibil, medicamente și reparații
Patru baruri din România au intrat în top 100 cele mai bune din Europa. Unul are și un muzeu al comunismului
Soluție pentru naționala României? Atacantul aflat în topul celor mai buni marcatori din prima ligă din Portugalia
Nicușor Dan explică „naționalismul sănătos”: Puneți patriotism în loc. Nu am făcut asta ca să declanșez cine știe ce mișcare politică în societate
