Misiune dificilă pentru viitorul lider al Bisericii Catolice: cu 1,4 miliarde de credincioși în lume, noul papă va prelua o instituție aflată într-un moment de cumpănă.
Criza bugetară a Vaticanului, scăderea influenței religiei în Europa și presiunile pentru reforme doctrinare – de la rolul femeilor în cler până la includerea catolicilor LGBTQ – conturează un început de pontificat încărcat de provocări.
Un papă pentru vremuri grele
Criza financiară a Vaticanului a fost una dintre ultimele dureri de cap ale Papei Francisc. Cu trei zile înainte de ultima sa spitalizare, în februarie, el a ordonat crearea unei noi comisii la nivel înalt pentru a încuraja donaţiile către Vatican, care se confruntă cu un deficit bugetar şi cu obligaţii tot mai mari pentru fondul său de pensii.
Deşi Vaticanul nu a mai publicat un raport bugetar complet din 2022, ultimul set de conturi, aprobat la mijlocul anului 2024, includea un deficit de 83 de milioane de euro, au declarat pentru Reuters două surse bine informate.
Deficitul din fondul de pensii a fost estimat la aproximativ 631 de milioane de euro de către responsabilul cu finanţele de la Vatican în 2022. Nu a existat nicio actualizare oficială a acestei cifre, dar mai multe persoane din interior au declarat pentru Reuters că sunt de părere că aceasta a crescut.
Reverendul Thomas Reese, un preot iezuit şi comentator care a scris despre finanţele Vaticanului, a declarat că problemele bugetare ar putea avea un „impact enorm” asupra persoanei pe care cardinalii care intră în conclavul secret din zilele următoare o aleg ca nou papă. „Vor trebui să aleagă pe cineva care să strângă fonduri, nu un pastor”, a spus Reese.
Dacă cardinalii caută pe cineva care să ştie de unde să facă reduceri de fonduri în complicata structură birocratică a Vaticanului, s-ar putea să apeleze la cardinalul italian Pietro Parolin. Unul dintre principalii candidaţi la succesiunea lui Francisc, acesta a fost oficialul numărul doi al Vaticanului pe aproape toată durata papalităţii acestuia.
Cu toate acestea, Parolin a condus Secretariatul de Stat al Vaticanului atunci când acesta a fost implicat într-un scandal legat de investiţia dubioasă de peste 200 de milioane de dolari în achiziţionarea unei clădiri din Londra.
Cardinalul Angelo Becciu, cândva unul dintre principalii adjuncţi ai lui Parolin, a fost ulterior condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare pentru deturnare de fonduri şi fraudă de către un tribunal din Vatican. Becciu neagă orice infracţiune şi este liber, în aşteptarea unui apel.
- Urmează un papă conservator? De ce candidatura episcopului maghiar Péter Erdő îi face pe unii să tremure
- Care sunt condițiile pentru a fi ales papă? Teoretic, nici nu e obligatoriu să fii preot
- Scandal la Vatican: Un cardinal condamnat cere să participe la alegerea noului papă
Declin al bisericii în Europa
În întreaga lume, numărul membrilor Bisericii Catolice a crescut uşor în ultimii ani. Conform celor mai recente statistici oficiale, la sfârşitul anului 2023 existau 1,405 miliarde de catolici la nivel mondial, în creştere cu 1,15% faţă de 1,389 miliarde la sfârşitul anului 2022.
Cea mai mare proporţie de catolici se află în America, cu 64,2% din populaţia din America de Nord şi de Sud botezată catolic. Urmează Europa cu 39,6% şi Oceania cu 25,9%. Dar, în general, rata botezării copiilor, un indicator-cheie al popularităţii credinţei, sunt cele mai ridicate în ţările în curs de dezvoltare.
Potrivit statisticilor Vaticanului, cele mai mari rate de botezuri de copii la 1.000 de catolici se înregistrează în Samoa Americană (71,2), mai multe insule din Oceania (37,7 - 21,8), Burundi (23,6), Cambodgia (22,3), Timorul de Est (20,3) şi Myanmar (20,1).
Între timp, multe ţări europene înregistrează scăderi. Conferinţa episcopală germană a raportat la începutul acestui an că doar 29 de preoţi noi au fost hirotoniţi în ţară în 2024, un minim istoric. De asemenea, a declarat că aproximativ 321 000 de catolici germani au părăsit Biserica în acel an.
Numărul total de catolici din Germania, a cărei populaţie de 83 de milioane de locuitori era cândva aproape jumătate catolică, este în prezent sub 20 de milioane.
Având în vedere modelele de creştere, unii cardinali aflaţi în căutarea noului papă ar putea dori să se îndepărteze de Europa şi să se îndrepte spre Asia sau Africa. În acest caz, un candidat probabil este cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle.
Fost arhiepiscop de Manila, căruia Francisc i-a cerut să conducă biroul de evanghelizare al Vaticanului în 2019, Tagle este cunoscut ca o personalitate fermecătoare, cu picioarele pe pământ şi ar fi primul papă de la est de Turcia.
Filipine, o ţară cu aproape 115 milioane de locuitori, este aproape 80% catolică. Când Papa Francisc a vizitat Filipine în 2014, a atras cele mai mari mulţimi din istoria papală. La o slujbă în aer liber în Manila au participat aproximativ 7 milioane de persoane.
Dar Tagle a fost, de asemenea, implicat într-un scandal. În 2022, Francisc l-a înlăturat de la conducerea unei confederaţii de 162 de organizaţii catolice de ajutor, dezvoltare şi servicii sociale, cu sediul la Vatican, care lucrează în peste 200 de ţări. Francisc a demis întreaga conducere a Caritas Internationalis în urma unor rapoarte care acuzau conducerea de intimidare. Rolul lui Tagle, un fel de cancelar al organizaţiei, a fost însă mai mult ceremonial.
Probleme doctrinare
În ceea ce priveşte disputele doctrinare, Francisc a încercat în mare măsură să deschidă Biserica către noi discuţii. Subiecte precum hirotonirea femeilor, tabu timp de decenii, s-a permis să fie dezbătute.
Papa a creat două comisii pentru a lua în considerare hirotonirea femeilor ca diaconi, care sunt slujitori precum preoţii, dar nu pot celebra Sfânta Liturghie. Una dintre comisii nu şi-a încheiat încă activitatea.
De asemenea, Francisc a permis preoţilor să binecuvânteze cuplurile de acelaşi sex, de la caz la caz.
Mişcările sale au atras critici din partea catolicilor conservatori, inclusiv din partea câtorva cardinali, care se temeau că Francisc diluează credinţa. Unii cardinali cer acum o schimbare de direcţie.
Cardinalul Gerhard Mueller, un conservator, a declarat că următorul papă nu ar trebui să fie un succesor al lui Francisc, ci un succesor al Sfântului Petru, primul papă.
Francisc, a declarat Mueller pentru ziarul La Repubblica, a fost „un pic ambiguu” cu doctrina. În ceea ce priveşte binecuvântarea persoanelor de acelaşi sex, „nu trebuie să puneţi în pericol doctrina catolică privind căsătoria”, a spus el.