Sorin Chiriţă, administrator public al Municipiului Bucureşti, susţine că subvenţionarea centralelor individuale ar presupune existenţa a 550.000 de astfel de instalaţii care să evacueze noxe la ferestrele apartamentelor.
Precizarea vine după ce fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, candidat ALDE la Primăria Capitalei, a declarat că susţine subvenţionarea achiziţiei de centrale individuale de apartament.
"Se tot vehiculează scenarii privind viitorul termoficării în Bucureşti, unul dintre ele este de a subvenţiona achiziţia centralelor de apartament, pe care nu îl considerăm potrivit pentru o mare aglomerare urbană, cum este Capitala.
Din punctul de vedere al impactului asupra mediului, este preferabil să avem un număr mai mic de centrale, situate la marginea oraşului, care permit o anumită înălţime a coşurilor de evacuare şi dispersarea noxelor, decât un număr mare de centrale în tot oraşul. Imaginaţi-vă că locuiţi în Bucureşti şi 550.000 de centrale termice de apartament evacuează zilnic noxe la fereastra dumneavoastră", a precizat Chiriţă, conform unui comunicat transmis luni de PMB.
El a atras atenţia asupra faptului că, în momentul realizării unei noi investiţii, este esenţială o analiză cost-beneficiu, fundamentată pe calcule din care să rezulte randamentul superior al acesteia.
"Conceptul de dezvoltare durabilă a orientat măsurile autorităţilor spre eliminarea producătorilor de noxe din oraşe pentru ca sănătatea locuitorilor din zonele aglomerate să nu fie afectată de gazele arse.
Un model aplicabil în Capitală este cel al oraşului Copenhaga, unde mai mult de 80% dintre locuitori sunt racordaţi la sistemul centralizat de termoficare şi beneficiază de toate avantajele acestuia", a precizat el.
Administratorul public a arătat că şi directivele europene prevăd utilizarea unui sistem centralizat de termoficare, care poate asigura un grad scăzut de poluare prin plasarea producătorilor de agent termic la periferia oraşului, aşa cum este cazul centralelor din Bucureşti (CET-urile ELCEN).
"În prezent, urmărim creşterea eficienţei sistemului de termoficare existent şi nu dezvoltarea de sisteme paralele. Soluţia viabilă pentru Bucureşti este să continuăm modernizarea reţelei de distribuţie, începută în ultimii patru ani şi realizarea de investiţii în noi surse de producţie, în cogenerare, care să utilizeze tehnologii noi, nepoluante.
Este necesară realizarea a minim două noi centrale termice în Capitală, prin efortul comun al administraţiilor locale şi centrale. În acest fel, ar creşte atât cantitatea, cât şi calitatea agentului termic livrat în sistemul centralizat", a spus el.
În ceea ce priveşte scenariul centralelor de cvartal, Sorin Chiriţă a atras atenţia că, "pe lângă faptul că sunt poluante", pentru realizarea acestui scenariu va trebui "să se renunţe la banii europeni alocaţi pentru modernizarea reţelei de termoficare, ar trebui găsite surse financiare din bugetul local, împovărând astfel" bugetul local al Municipiului Bucureşti şi ar fi necesară redimensionarea reţelei de transport gaze.
Pe 16 august, când şi-a depus dosarul de candidatură, europarlamentarul Traian Băsescu a pledat pentru realizarea centralelor de cvartal.
"Încălzirea şi apa caldă au rămas la stadiul la care le-am lăsat. Am făcut contorizarea în mandatul meu, am modernizat şi automatizat cele 756 de puncte termice şi de atunci s-a ştiut că RADET-ul va intra în faliment, odată cu contorizarea la scară de bloc.
Toată lumea a ştiut lucrul ăsta, nu s-a făcut nimic. Ce trebuia făcut? Trebuiau aduse, în spatele noilor puncte termice automatizate, centralele de cvartal, care să fie cuplate la unu, două, trei puncte termice, în funcţie de numărul de blocuri", a explicat fostul primar general.
Citeşte şi:
