Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a declarat că România are nevoie de un management al urşilor făcut pe termen lung şi că în ţara noastră se intervine doar după ce s-a întâmplat ceva, neexistând în momentul de faţă intervenţii preventive.
Tanczos Barna a afirmat vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov, că România trebuie să vină cu soluţii pentru protejarea habitatului şi pentru evaluarea anuală calitativă şi cantitativă a populaţiei de urşi.
“România are nevoie de management al urşilor făcut pe termen lung. Non intervenţia, nestabilirea populaţiei, neevaluarea calitativă şi cantitativă a populaţiei, non-intervenţia totală nu va rezolva niciodată problema. Ministerul acum câţi ani a aprobat un plan de management al populaţiei, dar după aceea nu s-a mai întâmplat nimic, nu sunt acţiuni concrete.
România trebuie să vină cu soluţii pentru protejarea habitatului în primul rând, trebuie să vină cu soluţii pentru evaluarea periodică anuală calitativă şi cantitativă a populaţiei, trebuie să vină cu măsuri de protejare acelor zone, Natura 2000, de exemplu, unde s-a întâmplat acel eveniment şi după aceea pentru a stabiliza tot ce se creează trebuie să aibă măsurile de intervenţie aprobate, gândite şi fundamentate ştiinţific.
Prin sistem de stingere de incendii şi intervenţii pompieristice, nu vom rezolva niciodată nimic”, a explicat ministrul Mediului.
Ce s-a întâmplat după petiția înaintată UE
El a fost întrebat ce s-a întâmplat în urma petiţiei înaintată Uniunii Europene cu privire la gestionarea populaţiei de urşi din ţara noastră.
“Petiţia a fost înaintată cu mult timp înainte, anul trecut, de patru consilii judeţene, nu sunt printre semnatari, preşedintele Consiliul Judeţean Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş. De asemenea, una dintre petiţii a fost semnată de peste 10.000 de oameni.
Prin aceste petiţii au fost aduse în faţa Parlamentului European, în faţa Comisiei de petiţii numeroasele atacuri asupra bunurilor, asupra culturilor, asupra oamenilor şi numeroase decese din păcate, tragedii care au avut loc în România în ultimii ani. A fost o dezbatere deschisă, publică, despre acest fenomen. Nu putem nega că acest lucru se întâmplă în România”, a explicat ministrul Mediului.
Ursul este o specie protejată
El a precizat că directiva europeană prevede că ursul este o specie protejată, dar că sunt admise şi derogări.
“Directiva europeană şi este o concluzie extrem de importantă cu ocazia acestei dezbateri, directiva protejează populaţia de urşi, declară că este o specie strict protejată, dar şi acest lucru a fost cu subliniat de mai multe ori în cursul dezbaterii de către reprezentanţii comisiei, derogările sunt permise. Derogările sunt permise tocmai pentru a interveni pentru siguranţa publică şi pentru prevenirea pagubelor.
România trebuie să implementeze această directivă, având în vedere aceste două aspecte, că viaţa umană trebuie protejată, siguranţa cetăţeanului trebuie protejată, trebuie protejate şi culturile fermierilor. Acest plan pe termen lung de gestionare a populaţiei de urşi trebuie să aibă în vedere aceste aspecte cel puţin”, a precizat Tanczos Barna.
În România se intervine doar după ce s-a întâmplat ceva
Ministrul Mediului a menţioant că în România se intervine doar după ce s-a întâmplat ceva, după ce un om a fost atacat sau după ce culturi au fost distruse de urşi.
“România lucrează pe derogări strict intervenţioniste. Se intervine doar post-factum în momentul în care s-a întâmplat ceva. Tocmai asta a fost concluzia, inclusiv a comisiei. În România, în momentul de faţă nu există intervenţii preventive. Până acum s-au acordat derogări pentru intervenţii după ce cineva a fost atacat, cineva, Doamne fereşte, a fost omorât de urs, o cultură a fost afectată, a intrat ursul în curtea cuiva, în casa cuiva, în curtea şcolii şamd”, a menţionat ministrul Mediului.
Petiţia privind problematica ursului iniţiată în 2019 de judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov a fost prezentată în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.
"Trebuie asigurate condiţiile pentru protecţia vieţii umane, siguranţa publică şi prevenirea daunelor", a afirmat el.
