Austeritate să fie, dar nu pentru toți: Un schit de pe Muntele Athos va primi, în fiecare an, aproape 1 milion de euro de la București. Ați dona pentru el?

Austeritate să fie, dar nu pentru toți: Un schit de pe Muntele Athos va primi, în fiecare an, aproape 1 milion de euro de la București. Ați dona pentru el?

Cu o zi înainte ca Bugetul pentru 2021 să intre în dezbaterea Parlamentului, deputații au votat ca aproape 1 milion de euro să meargă și anul acesta, și în anii ce vor veni, către schitul Prodromu de pe Muntele Athos, singurii care s-au opus (deputații de la USR-PLUS) fiind înfierați apoi pe Facebook de către prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, și de mulți alți internauți.

Schitul ’Prodromu’ este cea mai importantă ambasadă spirituală pe care o deţine România. Ortodoxia este parte fundamentală a identităţii noastre, a istoriei noastre, şi, sincer să fiu, ortodoxia este cea care ne-a dat la timpul potrivit şcoli, spitale, aşezăminte sociale, şi nu în ultimul rând o limbă unitară pe care o datorăm bisericii (…) Partidul Naţional Liberal a fost şi va fi întotdeauna alături de biserica neamului românesc”, a ținut să sublinieze imediat după votul de miercuri, de la tribuna Parlamentului, deputatul PNL Andrei Daniel Gheorghe, cel care s-a evidențiat în mandatul anterior pentru râvna cu care a susținut Coaliția pentru Familie.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Din tabăra USR-PLUS lucrurile s-au văzut, însă, cu totul altfel. ”Noi ne-am exercitat votul și nu am făcut-o ca să arătăm că avem o poziție ideologică sau ceva, ci am vrut să arătăm că acei bani pot fi folosiți mai bine, fie în alte capitole ale bugetului, fie în restaurarea unor monumente din România, care chiar au nevoie de restaurare”, a explicat pentru cititorii SpotMedia.ro deputatul USR PLUS Cătălin Teniță, membru al Comisiei pentru Cultură.

De la Cuza la Becali și de la Paris la Muntele Athos

Schimburi de replici acide (mai mult sau mai puțin cuviincioase sau evlavioase) s-au revărsat pe Facebook după votul dat miercuri în Camera Deputaților.

Tonul pare să fi fost dat de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, care i-a trimis pe partenerii de coaliție să citească ”niște cărți de istorie”.

Ce fel de educație au primit acești copii de la părinții și bunicii lor? Cei care astăzi au votat împotriva așezământului cultural, spiritual și istoric de la muntele Athos……. se dovedesc ignoranți și necunoscători de tradiții, istorie și Diplomație. Oare trebuie să uităm cine suntem, de unde venim, pentru a îngroșa rândurile unor organisme fără logică spirituală?

La ce recurgem când ni se frânge sufletul? Sau nu ni se mai frânge? Suntem roboți? …Fără istorie, tradiții, fără inimă suntem o frunză în vânt! Doamne, dă-le minte și ajută-i să vadă adevărul, calea și viața!”, a scris, printre altele, pe Facebook prim-vicepreședintele PNL.

Între cei ale căror răspunsuri le putem cita s-a numărat și deputatul USR Silviu Dehelean, care a făcut trimitere tot la istorie, dar la o altă pagină din carte.

Le răspund lui și celor care ne critică și consideră că am greșit votând împotriva majorării finanțării schitului de la Athos că le respect punctul de vedere, dar și ei ar trebui să îl respecte pe al celorlalți.

Mă întreb dacă l-ar fi acuzat pe prințul A.I. Cuza când a secularizat averile mănăstirești, deoarece copiii țăranilor români nu aveau școli, iar banii țării mergeau la Muntele Athos? Ce unitate de măsură ar fi folosit în acele vremuri?

Vă mai întreb în același timp dacă nu ar fi mai util să se finanțeze institutele culturale din afara țării, unele dintre ele fiind cu mult în urma altora deținute de state europene ca dotări tehnice și abilitări sau dacă nu ar fi mai indicat să finanțăm din acei bani programe culturale, burse sau premii pt studenții remarcabili, ceea ce include și burse pentru cei care studiază teologia, învățământul teologic românesc cu o tradiție apreciată în mediul academic european.(…) ”, a scris pe Facebook Silviu Dehelean.

Schitul Prodromu (adică al Înaintemergătorului) este cel mai cunoscut loc de nevoinţă al monahilor români din Sfântul…

Posted by Doxologia on Monday, February 22, 2021

Ce nu s-a spus suficient de clar zilele acestea (și poate nici n-ați știut  până acum) este că statul român a decis să finanțeze schitul Prodromu de pe Muntele Athos nu de ieri, de azi, ci de 14 ani, adică din 2007.

La început, a fost vorba despre suma de 250.000 de euro, dar din 2020 ea a fost mărită de aproape patru ori, la 960.000 de euro.

De ce a fost mărită? Ne explică cei care au avut ideea:

Lucrările de restaurare au început în urmă cu 30 de ani, iar pentru finalizarea acestora este necesară acordarea de către statul român a unui sprijin financiar anual în valoare de 960.000 de euro, întrucat costurile materialelor și manoperei sunt din ce în ce mai mari, lucrările fiind întârziate și amânate de la un an la altul, realizându-se până în prezent doar 40% din totalul lucrărilor de restaurare, sumele acordate până în prezent nefiind suficiente.

Ca un termen de comparație, statul francez cheltuie aproximativ 4.000.000 de euro anual pentru întreținerea Catedralei Notre-Dame, iar în urma tragicului accident din 15 aprilie 2019, în doar 2 zile, s-au strâns din donații 800.000.000 de euro pentru restaurarea catedralei și a operelor de artă afectate”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege depus în 2019 și semnat în calitate de inițiator de Iulian Iancu (PSD), căruia i s-au alăturat 90 de senatori și deputați de la toate partidele care erau atunci în Parlament, cu excepția (cum altfel?) USR.

Vezi aici lista inițiatorilor

Argumentele citate mai sus nu stau, totuși, în picioare. Parlamentarii care au votat mărirea sumei de aproape 4 ori nu au vorbit despre donații, ci doar despre finanțare directă de la bugetul României, singurul donator pe cât de celebru, pe atât de generos, despre care s-a scris în presă fiind Gigi Becali.

De exemplu, dacă povestea spune că un călugăr de la Muntele Athos ar fi refuzat 2 milioane de euro pentru renovarea schitului Prodromu de la patronul FCSB, considerându-i ”vicleșuguri ale diavolului”, se pare că la câțiva ani după moartea acestuia, Gigi Becali ar fi donat totuși diverse sume, care ar fi depășit în total 5 milioane de euro.

Nu știm dacă cele două povești de mai sus sunt adevărate, ce știm sigur este că patronului FCSB, condamnat la închisoare pentru corupție, i s-a mulțumit public, în scris, pentru ”donația – în valoare de 227.000 de euro – pe care ați acordat-o Schitului nostru, sosită într-un moment de maximă necesitate”, iar drept răsplată s-a făcut lobby, fără succes, pe lângă fostul președinte Traian Băsescu pentru grațierea condamnatului.

Ca o paranteză, Gigi Becali a scris în penitenciar, în doar 12 ore, o carte întreagă despre Muntele Athos, care l-a ajutat să iasă mai repede din închisoare.

O altă diferență majoră între Schitul Prodromu și catedrala pariziană Notre Dame ține de locația și respectiv statutul celor două lăcașuri de cult.

Astfel, potrivit Constitutiei Greciei și Cartei Muntelui Athos, acesta ”are un vechi statut privilegiat fiind o parte a statului grec guvernată autonom, a cărei suveranitate rămâne intactă”.

Conform Ziarului Lumina, în prezent ”obștea așezămân­tului” Schitul Prodromu este formată din ”aproximativ 50 de viețuitori”, iar potrivit site-ului Basilica.ro, în 2017, schitul s-a aflat în centrul unui scandal public.

Citește mai multe despre Schitul Prodromu pe site-ul Munteleathos.ro.

Schitul românesc Prodromu sau al Înaintemergătorului se numără între puținele așeză­minte românești de la Muntele Athos,…

Posted by Ziarul Lumina on Friday, January 8, 2021

Când și de ce s-a decis la București finanțarea ANUALĂ a schitului

În 2007, Parlamentul de la București a decis să finanțeze prin lege, anual, schitul Prodromu, un schit ”întemeiat între anii 1852-1866 de ieroschimonahul Nifon Ionescu și ucenicul său, ieroschimonahul Nectarie”, care este închinat Sfântului Ioan Botezătorul și se află pe teritoriul Mănăstirii Lavra de pe Muntele Athos.

Chiar în expunerea de motive se precizează că ”Muntele Athos este o republică monahală autonomă, cu legislație proprie, recunoscută prin Constituție de către statul grec pe teritoriul căruia se află”.

Nefiind supus nici unui control extern, schitul este complet autonom, din punct de vedere al mijloacelor materiale și financiare, putând primi ajutoare de orice natură, de oriunde, pentru nevoile sale. Astfel, schitul are ștampilă și cod fiscal proprii, precum și conturi financiare la bănci din România și Grecia.

Schitul românesc Prodromu are drepturi asupra teritoriului său, conform legislației republicii, atât timp cât există aici continuitate de viață românească. Schitul Prodromu este azi cel mai mare așezământ monahal românesc din străinătate. De la întemeierea lui și până în prezent au viețuit în el peste o mie de monahi care, învingând vitregiile vremilor, au reușit să-i păstreze identitatea și continuitatea”, se mai arată în document.

Inițiatorii legii (deputații PNL Cătălin Micula, Ioan Timiș și Mircea Valer Pușcă) invocau în favoarea finanțării de la București o serie de argumente de ordin ”moral”, dar și „rațiuni culturale și politice majore”.

Imaginea poporului nostru în lume și atestarea contribuției lui la salvgardarea civilizației europene vor fi întotdeauna convingător servite prin prezența românească multiseculară în Muntele Athos, continuată azi de Schitul Prodromu”, subliniau aceștia.

Legea votată în 2007 prevedea că ”Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, o sumă în lei, echivalentă cu 250.000 de euro pentru Schitul românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia”.

Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate acoperirii cheltuielilor de restaurare, reparare şi întreţinere a clădirilor din incintă şi a celor 4 biserici, realizării de materiale cu caracter de promovare, precum şi pentru susţinerea activităţilor monahilor acestui schit”, se preciza în lege.

Peste doar un an, ea a fost modificată, prin Legea 69/2008, astfel:

”Art. 4. – Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate acoperirii cheltuielilor necesare: a) restaurării, reparării, întreţinerii şi administrării clădirilor din incintă şi a celor 4 biserici; b) achiziţiei de mijloace fixe pe baza listei de investiţii, avizată conform dispoziţiilor legale în vigoare; c) activităţilor de întreţinere şi producţie în regie proprie; d) plăţii unor activităţi de manoperă şi prestări de servicii; e) susţinerii activităţilor existenţiale şi spirituale ale monahilor; f) primirii şi cazării pelerinilor; g) realizării unor materiale destinate promovării schitului”.

În 2020, la scurt timp de la debutul pandemiei de Covid-19, finanțarea schitului a fost mărită de aproape 4 ori, printr-o altă lege, nr.41/2020, care prevede următoarele:

Articolul 2 va avea următorul cuprins: Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, o sumă în lei, echivalentă cu 960.000 de euro, pentru Schitul românesc «Prodromu», de la Muntele Athos, Grecia.
Articolul 3 va avea următorul cuprins: Suma alocată potrivit art. 2 se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatului de Stat pentru Culte, și se acordă ca sprijin financiar Schitului românesc «Prodromu», de la Muntele Athos, Grecia, cu respectarea dispozițiilor corespunzătoare din legislația ce reglementează sprijinul financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase”.

După doar trei luni, în iulie 2020, Guvernul Orban a adoptat o ordonanță de urgență cu un articol unic:

”ARTICOL UNIC Articolul 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu“, de la Muntele Athos, Grecia, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 960.000 euro, pentru Schitul românesc «Prodromu», de la Muntele Athos, Grecia”.

În sfârșit, zilele trecute, Camera Deputaților, decizională, a votat legea de aprobare a ordonanței de urgență, care va merge acum la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare, nu înainte de a genera disputa publică despre care am vorbit la bun început.

Vezi AICI cum a votat deputatul tău.

Cătălin Teniță (USR-PLUS): Nu este o discuție despre credință

Foto: Facebook / Cătălin Teniță

Unul dintre cei care au votat împotriva finanțării schitului a fost deputatul de București Cătălin Teniță, care este vicepreședinte în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale  și membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Întrebat care au fost motivele pentru care el și colegii săi s-au opus, Cătălin Teniță ne-a explicat: ”Noi am votat să nu existe o lege astfel încât, în fiecare an, să se extragă din buget aproape 1 milion de euro pentru un schit privat din altă țară, care la urma urmei rău n-o duce; nu e vorba de ajutorarea unor refugiați, să zicem, e vorba despre un schit care o duce bine, care primește donații private substanțiale și care, fundamental, nu are nevoie de acei bani”.

”Noi am votat în primul rând principial. 1 milion de euro în fiecare an pentru un schit care nu o duce deloc rău nu are noimă, mai ales că există și alte obiective culturale care au nevoie de restaurare și care nu au nici măcar 100.000 de euro în bugete. Nu e în niciun caz vorba despre credință, nu s-au aliniat cei care cred și cei care nu cred sau cei cărora le place de statul grec și cei cărora nu le place de el sau de Athos”.

Cătălin Teniță

Întrebat de ce unii deputați de la USR PLUS au votat NU, alții DA, iar alții s-au abținut, Cătălin Teniță ne-a explicat că a fost vorba despre libertatea de conștiință.

”Deși la modul real nu este o discuție despre credință, întotdeauna când intră, chiar și incidental, și chestiuni legate de credință în discuție, o parte dintre colegi aleg să-și exercite libertatea de conștiință și să voteze cum consideră ei de cuviință. Iar noi niciodată nu încercăm să creăm un aliniament pe genul acesta de proiecte.

În general, noi încercăm să ne aliniem pozițiile, avem o discuție înainte, chiar mai multe, în comisiile respective, de avizare și de raportare, și atunci se creează un consens în direcția respectivă. După care mai este și discuția de la grup, înainte de votul în plen.

În teorie, ar trebui ca în circa 95% din cazuri lucrurile să fie destul de aliniate. Dar, pe de altă parte, nu putem să fim complet aliniați pe orice. Voturile nu sunt imperative, Constituția spune că parlamentarul este liber în fața conștiinței lui atunci când votează. Și atunci noi nu vom sancționa niciodată votul contrar”, a precizat acesta.

Cât despre ce va face cu legea președintele Klaus Iohannis, o va promulga sau o va întoarce în Parlament pentru reexaminare, ținând cont de dificultățile cu care se confruntă bugetul de stat, deputatul USR PLUS a evitat să avanseze o opinie personală.

”Nu știu, nu pot să mă pronunț. Dar nu este nicio chestiune de constituționalitate, deci asta nu o să fie o problemă. Mai degrabă una de oportunitate și de mesaj.

Noi ne-am exercitat votul și, repet, nu am făcut-o ca să arătăm că avem o poziție ideologică sau ceva, ci am vrut să arătăm că acei bani pot fi folosiți mai bine fie în alte capitole ale bugetului, fie în restaurarea unor monumente din România, care chiar au nevoie de restaurare”, a subliniat încă o dată deputatul USR PLUS Cătălin Teniță.

La final, vă invităm să vă spuneți părerea și să răspundeți la următoarea întrebare: Ați dona pentru Schitul Prodromu de pe Muntele Athos, așa cum au donat francezii pentru Catedrala Notre Dame din Paris?