- Premierul Florin Cîțu renunță pentru moment la reforma salarizării bugetarilor din cauza protestelor.
- Alianța PNL-USR-PLUS nu are forța necesară pentru a elimina pensiile speciale și sporurile angajaților din domeniul public.
- Clotilde Armand a pornit o luptă individuală cu sporul de antenă al angajaților primăriei din Sectorul 1.
- Criza economică din perioada 2008-2012 a declanșat o profundă polarizare între tipurile de salariați și pensionari din România.
- După pandemie, România se poate confrunta din nou cu o mare criză a forței de muncă.
În aceste zile, în contextul dezbaterii bugetului, au explodat protestele angajaților din domeniul public. După o lungă și suspectă tăcere din timpul guvernării PSD, sindicatele s-au trezit la viață pentru că în acest an salariile vor fi înghețate, punându-se și problema tăierii unor sporuri.
Premierul Florin Cîțu a dat repede înapoi în privința sporurilor, deși vreme de câteva zile s-a bătut cu pumnii în piept că acestea trebuie tăiate și legate de performanța individuală și cea a instituției sau companiei publice.
”În 2020, când toată economia trecea prin cea mai mare criză din ultima sută de ani, când în sectorul privat au fost 1,4 milioane de oameni în șomaj tehnic, când a trebuit să facă eforturi tot oamenii care plăteau taxe ca să susțină salariile celor din sectorul public, sectorul public a primit creșterea salarială normală, nu a fost nimeni dat afară. Anul acesta nimeni nu este dat afară, toată lumea își primește sporurile și aceleași salarii ca în 2020. Eu nu văd aici o problemă”, a declarat premierul Florin Cîțu, făcând un pas înapoi în confruntarea cu bugetarii.
La fel ca și în ce privește politica pensiilor, sistemul de salarizare din România este unul care frizează orice logică. Sunt diferențe enorme între salariile din mediul public și cel privat. Mai mult, angajații la stat au sporuri și o listă de privilegii la care cei din companiile private nici nu pot visa.
S-a creat o polarizare a forței de muncă, una care demotivează angajații, încurajându-se trucarea concursurilor, nepotismul și șpaga.
De ce să te perfecționezi, să devii competitiv pe piața muncii când poți, cu relații și atenții, să te angajezi la stat și să tai frunze la câini?
Nu vreau să generalizez, și în domeniul public sunt mulți profesioniști care-și fac treaba, sunt dedicați, pasionați, dar și epuizați. Pentru că un astfel de angajat model ține în spate în jur de zece lepre cu pile, ajunse acolo prin proptele politice, de familie sau în urma unor concursuri aranjate.
Munca în domeniul public suferă puternic de lipsa criteriilor de performanță, dar și de constituirea unor adevărate grupări de interese care controlează unele instituții, blocând orice încercare de reformă.
Clotilde Armand scoate antena din capul angajaților ADP
Clotilde Armand (USR-PLUS), primarul Sectorului 1, observă că angajații ADP (Administrația Domeniului Public) se “lăfăie” într-un sediu imens, un corp de clădiri aflate în stânga Casei Scânteii din București, venind dinspre Arcul de Triumf.
Spațiul e excedentar pentru cei aproximativ 100 de angajați, care lucrează practic într-un parc. Doamna Armand, edilul sectorului, a decis să-i mute pe angajați în alte clădiri deținute de primărie, iar în spațiul respectiv să facă o școală, “Școala Regală” i-a spus ea.
“Angajații de la Administrația Domeniului Public Sector 1 (ADP S1) sunt foarte supărați pentru că am decis mutarea lor din imobilul situat pe Bulevardul Poligrafiei nr. 4, în sediul respectiv vreau să construim viitoarea Școală Regală. Sunt aproape 100 de angajați. O parte sunt relocați în Piața Mureș și o altă parte în clădirea din Șoseaua Odăi”, a scris Clotilde Armand pe pagina ei de Facebook.
“Astăzi am aflat uluită că toți acești angajați beneficiau încă din anul 2016 de spor de antenă, adică 15% în plus la salariu și multe zile libere plătite”, a continuat ea.
“Acest spor de antenă a fost stabilit de fosta administrație în baza unei expertize realizată de o firmă privată, iar de atunci și până acum nu a mai fost reactualizată. Am verificat personal pe site-ul ANCOM și am constatat că nu este absolut nici o problemă privind radiațiile din această zonă, nivelul acestora este de sute sau mii de ori mai mic decât limitele legale”, a adăugat cea care conduce Primăria Sectorului 1 din București.
Acest caz punctual a fost adus în atenția opiniei publice de revolta unui primar care a dat întâmplător peste el. Dar sunt sute de alte situații în care angajați ai statului beneficiază de sporuri nemeritate dacă nu chiar ilegale.
Speranța că Uniunea Europeană va ajuta coaliția PNL-USR-PLUS să împace și capra și varza
Din păcate, reforma care trebuie făcută în domeniul pensiilor și al salarizării bugetarilor e una nepopulară și profundă. Actualul guvern, în opinia mea, nu are nici forța și nici susținerea parlamentară pentru a o face, iar asta va costa în ce privește resursele necesare pentru dezvoltarea României - o țară rămasă în urmă în ce privește întreaga infrastructură comercială și socială.
După primii pași înapoi făcuți de Guvern și de liderii politici în ce privește sporurile bugetarilor, se conturează tot mai clar faptul că PNL și USR-PLUS speră ca banii suplimentari veniți de la Uniunea Europeană, dar și posibilitatea unui deficit bugetar mai mare să-i ajute să împace și “capra și varza”. Adică să păstreze salariile și privilegiile bugetarilor, dar să aibă și bani de investiții - autostrăzi, spitale, școli.
După criza economică globală și austeritatea din 2008-2012, guvernările USL și PSD au mizat totul pe “cumpărarea” celor care lucrează în domeniul public prin măriri repetate de salarii, sporuri și pensii speciale.
Această strategie a avut un dublu scop - controlul instituțiilor și sindicatelor, dar și atragerea unui segment important de votanți care pot fi “șantajați” să susțină un anumit partid.
Să nu uităm că succesul PSD din 2016 s-a bazat exact pe această strategie, atragerea pensionarilor și a angajaților din domeniul public cu promisiuni exagerate de măriri de pensii și salarii.
Următoarea criză va fi una veche, cea de forță de muncă
Această deformare socială a provocat o criză de forță de muncă în mediul privat asociată cu o prăbușire a serviciilor publice devastate de birocrație excesivă, mediocritate și corupție.
În ciuda promisiunilor electorale curajoase, nici PNL și nici USR-PLUS nu vor reuși să normalizeze piața muncii din România în următorii ani. Un astfel de proiect e total nepopular, cum am mai spus, iar perpetuarea acestei anomalii va crea frustrare printre investitori și angajații din mediul privat, dar și stagnare economică.
Un mare pericol pentru România în perioada imediat următoare, după ce pandemia va fi sub control, este posibilitatea de a se confrunta cu un nou exod de forță de muncă.
Toate afacerile vor porni cam în același timp, iar investitorii din întreaga lume vor dori să recupereze pierderile cât mai rapid. Economiile slabe se vor confrunta atât cu o lipsă a investițiilor directe, cât și cu o nouă criză a forței de muncă.
E dificil să lucrezi și să te dezvolți ca individ într-o țară în care reușita nu se bazează pe valoare, pe contribuția adusă, pe efort, pe disciplină și creativitate.