Cea mai mare operaţiune israeliană din Gaza de la începutul actualei escalade a constat în 50 de salve de artilerie terestră şi bombardamente aeriene executate în decurs de 40 de minute.
Anunțul vine de la armata israeliană, citată de EFE.
Atacul a început la primele ore ale zilei asupra unor obiective din enclava Gaza. El a fost realizat din exterior, fără ca trupele să intre pe teritoriul Gazei.
La operaţiune au participat 160 de aeronave şi 40 de tancuri. Raidurile au vizat în special reţeaua de tuneluri de sub Gaza ale militanţilor din mişcarea Hamas, care constituie un fel de "oraş subteran" şi mai sunt cunoscute şi ca "metroul" din Gaza.
Nu este clar în ce măsură acest sistem de tuneluri a fost avariat în urma acţiunii. Tunelurile sunt folosite pentru a transporta persoane şi mărfuri în şi către enclava controlată de Hamas, pe fondul restricţiilor impuse de Israel, care consideră Hamas mişcare teroristă.
Bilanțul palestinienilor uciși
La rândul său, Ministerul palestinian al Sănătăţii a făcut cunoscut vineri că, de la începutul escaladei, operaţiunile israeliene au provocat cel puţin 119 morţi în rândul palestinienilor, între care 31 de minori şi 19 femei, şi 830 de răniţi.
Potrivit armatei israeliene, peste 30 dintre cei ucişi de luni până joi inclusiv erau membri ai miliţiilor palestiniene.
Miliţiile au lansat de la debutul confruntărilor peste 1.800 de proiectile în direcţia Israelului. Majoritatea au fost interceptate de sistemul israelian antirachetă Domul de fier.
Bilanțul din Israel
De partea israeliană a fost raportată moartea a şapte persoane, între care un adolescent, un copil de şase ani şi o femeie în vârstă care a căzut în timp ce alerga să se adăpostească de rachete într-un refugiu.
Armata israeliană a mai asigurat vineri că va continua să atace obiective din Gaza şi că "intenţionează" să desfăşoare o ofensivă terestră, fiind "pregătită să facă acest lucru".
"Nu este ultimul nostru cuvânt şi această operaţiune va continua atâta timp cât va fi necesar", a subliniat premierul israelian Benjamin Netanyahu într-un mesaj difuzat vineri dimineaţa pe reţelele sociale.
De la ce a pornit totul
Cele două tabere au intrat în actuala fază de agresiuni pe fondul creşterii tensiunilor legate de accesul la locurile sfinte din Ierusalim şi al demersurilor de evacuare a unor rezidenţi palestinieni din Ierusalimul de est.
Situaţia era deja tensionată în rândul palestinienilor, după ce alegerile care urmau să se desfăşoare în mai au fost amânate. Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, a anunţat la sfârşitul lunii trecute amânarea primelor alegeri din ultimii 15 ani în teritoriile palestiniene atât timp cât organizarea scrutinului nu este "garantată" în Ierusalimul de Est, parte a Oraşului Sfânt anexat de Israel.
Forţele israeliene şi ale Hamas au fost angajate în trei războaie, din 2008, cel mai recent, din 2014, soldându-se cu moartea a 70 de israelieni şi 2100 de palestinieni.
Actualele violenţe s-au tradus şi în confruntări între evrei şi arabi israelieni. Poliţia a raportat arestări şi atacuri în oraşe ca Beersheba, Lod, Netanya şi Tel Aviv.
În oraşul Qalansawe au fost informaţii privind incendierea unui post de poliţie. Forţele de ordine israeliene au operat 750 de arestări în Israel, pe parcursul acestor incidente.
