Islandezii sunt împărțiți aproape perfect în privința reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar rezultatul referendumului organizat sâmbătă s-a schimbat pe măsură ce au fost numărate voturile din diferitele regiuni ale țării.
Primele rezultate, anunțate de postul public RÚV și preluate de Reuters, indicau un avans al taberei favorabile negocierilor: 51,2% pentru „Da” și 48,8% pentru „Nu”, după numărarea a aproximativ 87.000 de voturi. Ulterior, după intrarea în calcul a rezultatelor din alte circumscripții, tabăra „Nu” a trecut în față, potrivit actualizărilor RÚV.
Rezultatul final este așteptat în cursul zilei de duminică. Numărătoarea durează mai mult deoarece buletinele de vot trebuie transportate din comunități izolate și din localități rurale cu avionul, cu vaporul sau pe șosea.
Referendumul nu decide aderarea Islandei la UE. Întrebarea adresată alegătorilor a fost dacă țara trebuie să reia negocierile suspendate în urmă cu 13 ani. Dacă va câștiga tabăra „Da”, guvernul de la Reykjavik intenționează să redeschidă discuțiile cu Bruxelles-ul până la sfârșitul anului, iar negocierile ar putea dura între 18 și 24 de luni.
Orice eventual acord de aderare ar urma să fie supus unui al doilea referendum. Islandezii ar putea astfel să vadă mai întâi condițiile obținute de guvern – în special în privința pescuitului și agriculturii – și abia apoi să decidă dacă acceptă efectiv intrarea în UE.
Islanda este deja foarte aproape de UE, dar fără drept de vot
Islanda nu este izolată de structurile europene. Face parte din Spațiul Economic European, alături de Norvegia și Liechtenstein, și are acces la piața unică. Este, de asemenea, membră a Spațiului Schengen și aplică o parte importantă a legislației europene.
În practică, țara adoptă numeroase reguli elaborate la Bruxelles, dar nu are reprezentanți cu drept de vot în instituțiile care le stabilesc. Susținătorii aderării consideră că Islanda suportă deja o parte dintre obligațiile integrării europene, fără să participe pe deplin la luarea deciziilor.
În negocierile începute după depunerea cererii de aderare, în 2009, Islanda deschisese 27 dintre cele 35 de capitole și închisese provizoriu 11 înainte ca procesul să fie oprit în 2013. Din acest motiv, o eventuală reluare ar putea avansa mai repede decât în cazul altor state candidate, deși capitolele cele mai dificile – pescuitul și agricultura – au rămas nerezolvate.
Marea miză internă: pescuitul
Principalul obstacol este controlul asupra apelor teritoriale și a resurselor piscicole. Pescuitul nu reprezintă numai un sector economic, ci și o componentă centrală a identității și a suveranității islandeze. În 2023, produsele din pește au reprezentat aproximativ o treime din exporturile de bunuri ale Islandei.
Adversarii aderării se tem că intrarea sub politica europeană comună în domeniul pescuitului ar transfera la Bruxelles o parte din deciziile privind cotele și accesul la resurse. Ei susțin că Islanda beneficiază deja de accesul la piața europeană prin Spațiul Economic European și că nu are motive să renunțe la controlul direct asupra uneia dintre cele mai importante resurse ale sale.
Comisia Europeană a transmis însă că ar exista loc pentru flexibilitate și pentru soluții adaptate situației Islandei. Poziția geografică a țării și faptul că apele sale nu se învecinează direct cu zonele economice exclusive ale unui stat membru UE ar putea facilita găsirea unui compromis, arată European Policy Centre.
Coroana, dobânzile și costul vieții
A doua mare miză este economică. Islanda are o economie mică, dependentă de comerțul exterior și expusă puternic fluctuațiilor internaționale. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale este de 8%, comparativ cu 2,25% în zona euro, iar creditele ipotecare și costul vieții au devenit teme importante ale campaniei.
Susținătorii reluării negocierilor spun că aderarea și, ulterior, o posibilă trecere la euro ar putea aduce mai multă stabilitate monetară și dobânzi mai mici. Adversarii susțin însă că inflația, prețurile locuințelor și dobânzile ridicate sunt probleme structurale pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve și că Bruxelles-ul nu oferă o soluție automată.
De ce contează Islanda pentru UE
Deși are numai aproximativ 400.000 de locuitori, Islanda ocupă o poziție strategică excepțională în Atlanticul de Nord, între Europa continentală, Groenlanda și America de Nord. Insula se află în apropierea rutelor maritime și aeriene care leagă cele două maluri ale Atlanticului și a așa-numitului culoar Groenlanda - Islanda - Regatul Unit, esențial pentru monitorizarea activității militare rusești și pentru apărarea flancului nordic al NATO.
Islanda este membră NATO din 1949, dar nu are armată proprie. Securitatea sa se bazează pe Alianța Nord-Atlantică, pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite și pe cooperarea cu aliații europeni. UE nu ar înlocui aceste garanții militare, dar aderarea ar adăuga o dimensiune politică, economică și de securitate unei relații deja foarte strânse.
Interesul Bruxelles-ului este amplificat de competiția tot mai mare pentru influență în Arctica, de activitatea Rusiei în regiune, de interesul Chinei pentru rutele și resursele nordice și de incertitudinile provocate de declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda.
Tocmai amenințările și presiunile americane asupra insulei vecine au alimentat în Islanda întrebarea dacă un stat mic se poate baza în continuare exclusiv pe vechile garanții de securitate sau dacă are nevoie de o ancorare politică mai puternică în Europa.
Un vot important, dar nu o alegere definitivă
Referendumul arată că societatea islandeză rămâne profund divizată. Chiar și între cei care acceptă reluarea negocierilor există alegători care nu sunt convinși că țara trebuie să intre în UE, dar vor să afle ce condiții ar putea obține de la Bruxelles.
O victorie a taberei „Da” ar readuce Islanda în procesul de extindere și ar reprezenta un câștig strategic pentru UE în Atlanticul de Nord. Nu ar garanta însă aderarea: pescuitul, agricultura, moneda și teama de pierdere a suveranității ar reveni în centrul unei a doua campanii.
Dacă va câștiga tabăra „Nu”, negocierile vor rămâne suspendate, iar Islanda va continua actuala formulă: integrată economic în piața europeană și în Schengen, dar în afara instituțiilor UE și fără drept de vot asupra multor reguli pe care le aplică.
Soluția neobișnuită găsită de Trump pentru petrolul Venezuelei. Ce poate schimba acordul
O singură intervenție asupra unei gene a redus colesterolul „rău” cu peste 50% timp de un an
Trimiteri și rețete direct pe telefon. Cum folosești e-Sănătatea Mea, de la 1 septembrie
România amână închiderea termocentralelor de la Turceni și Craiova
