Islandezii sunt chemați, sâmbătă, la urne pentru a decide dacă țara lor trebuie să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, abandonate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Votul nu înseamnă că Islanda va intra automat în UE. Dacă tabăra favorabilă negocierilor câștigă, iar cele două părți ajung la un acord, islandezii vor fi chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă aderarea.
Referendumul se desfășoară într-un moment în care presiunile exercitate de Donald Trump asupra Groenlandei au readus în atenție securitatea Arcticii și importanța strategică a Islandei, scrie CNN.
Dar dezbaterea din interiorul țării se concentrează mai ales asupra economiei: renunțarea la coroana islandeză în favoarea euro, costul ridicat al vieții și riscul ca Islanda să piardă controlul asupra apelor sale de pescuit.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, după criza financiară care a lovit puternic familiile și companiile din țara cu aproximativ 400.000 de locuitori.
Câțiva ani mai târziu, noul guvern de centru-dreapta a oprit procesul. Principalul argument a fost că aderarea ar putea slăbi controlul Islandei asupra propriilor resurse și, mai ales, asupra apelor sale teritoriale de pescuit.
Actuala coaliție de centru-stânga a venit la putere cu promisiunea că va organiza, cel târziu în 2027, un referendum privind reluarea negocierilor. Guvernul și-a propus și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană, cu celelalte țări nordice și cu NATO.
Islanda este deja membră NATO și face parte din Spațiul Economic European, care permite libera circulație a persoanelor, bunurilor și capitalurilor. Țara se află și în spațiul Schengen.
Prin urmare, islandezii beneficiază deja de o mare parte dintre avantajele pieței europene. Diferența este că Islanda trebuie să aplice numeroase reguli europene fără să participe pe deplin la adoptarea lor.
Trump și Groenlanda au schimbat contextul
Islanda nu are armată și nici Minister al Apărării, dar dispune de o gardă de coastă puternică. Securitatea sa este asigurată în principal prin NATO și prin parteneriatele cu aliații occidentali.
Țara a semnat recent, împreună cu alte patru state NATO, un acord pentru întărirea securității maritime în Arctica și Atlanticul de Nord, regiune devenită tot mai importantă pe fondul activității navale a Rusiei.
În același timp, declarațiile și acțiunile lui Donald Trump față de Groenlanda au provocat neliniște în Islanda. Președintele american a confundat în repetate rânduri Groenlanda cu Islanda atunci când a vorbit despre preluarea controlului asupra teritoriului arctic.
„Lipsa de reținere cu care a acționat a provocat neliniște în Islanda”, a explicat Ragnar Hjálmarsson, consilier principal la centrul de reflecție islandez Varda.
Discuțiile despre Groenlanda i-au făcut însă pe islandezi mai conștienți de poziția strategică a țării lor, aflată între Europa și America de Nord.
Importanța Islandei este privită diferit și la Bruxelles. „Pentru Uniunea Europeană, Islanda va fi, în actualul context de securitate, un partener mult mai relevant decât era în urmă cu zece ani”, a declarat Almut Möller, directoarea pentru afaceri europene și globale a European Policy Centre.
După Brexit, admiterea unui nou stat prosper ar permite UE să arate că proiectul european continuă să atragă membri și că blocul comunitar devine mai puternic în domeniul geopolitic și al securității.
Premierul Kristrún Frostadóttir crede că interesul strategic al Bruxelles-ului poate ajuta Islanda să obțină condiții mai bune. „Cred că acesta este un moment excelent pentru aderarea Islandei, din cauza situației geopolitice în care ne aflăm. Cred că acest lucru ne oferă și o poziție mai puternică în negocierile de aderare”, a declarat ea în podcastul The Rest is Politics.
Ce spun susținătorii reluării negocierilor
Mesajul guvernului este că Islanda ar trebui cel puțin să afle ce condiții poate obține de la Uniunea Europeană înainte de a lua o hotărâre definitivă. „Poți fi nehotărât în privința UE și, totuși, să spui «da» negocierilor, pentru că vrei să vezi cum ar putea arăta acest lucru”, susține premierul.
Frostadóttir afirmă că adoptarea monedei euro ar putea aduce mai multă stabilitate și noi oportunități de investiții. Islanda folosește în prezent coroana islandeză, o monedă vulnerabilă la fluctuații puternice și la episoade de inflație.
Premierul spune și că menținerea rezervelor valutare proprii costă foarte mult țara. Printre celelalte posibile avantaje ale apartenenței la UE se numără fondurile pentru agricultura arctică, împrumuturile pentru infrastructură și integrarea în programele europene de cercetare.
Deși este una dintre cele mai prospere țări din lume, Islanda se confruntă cu un cost al vieții foarte ridicat. PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la aproximativ 98.300 de dolari, peste cel al Statelor Unite, iar șomajul este relativ redus.
Locuitorii beneficiază de servicii medicale universale, învățământ preșcolar universal și concediu familial plătit în mod egal pentru ambii părinți. Criza financiară din 2008 a lăsat însă urme adânci, iar coroana islandeză este o monedă volatilă, care poate amplifica inflația.
Susținătorii aderării cred că trecerea la euro și intrarea deplină pe piața europeană ar putea atrage mai multe investiții și ar încuraja concurența într-o economie dominată, în sectoarele importante, de numai câteva companii.
„Oamenii speră că aderarea la UE ne-ar aduce disciplină economică, mai multă stabilitate și mai multă concurență pe piața internă”, a explicat Hjálmarsson.
Pescuitul și teama de a pierde controlul resurselor
Pentru adversarii aderării, principala problemă este suveranitatea. Ei se tem că navele străine ar putea primi acces la apele islandeze și că deciziile privind una dintre cele mai importante resurse ale țării ar ajunge să fie luate la Bruxelles.
Industria pescuitului generează aproximativ 6,5% din PIB-ul Islandei, potrivit datelor Consiliului Nordic.
Argumentul euroscepticilor este că prosperitatea țării a fost construită tocmai prin păstrarea controlului asupra resurselor sale. „Dacă punem în pericol controlul asupra propriilor resurse, ne punem în pericol prosperitatea viitoare”, a rezumat Hjálmarsson poziția acestora.
Partidul Independenței, principala formațiune de opoziție, conduce tabăra care respinge reluarea negocierilor. „Cât valorează un loc la masă dacă nu noi avem ultimul cuvânt?”, a întrebat lidera partidului, Gudrún Hafsteinsdóttir.
Analiștii cred însă că Islanda ar putea obține unele derogări de la politicile europene în domeniul pescuitului și agriculturii. Țara este bogată, ar contribui la bugetul UE cu mai mult decât ar primi și ar avea nevoie de mult mai puține reforme decât statele din Balcani care încearcă să adere.
„Cred că ar exista disponibilitatea de a ține cont de situația specială a Islandei, inclusiv în ceea ce privește resursele naturale”, a spus Almut Möller.
Un vot imposibil de anticipat
Sondajele arată o cursă extrem de strânsă. Potrivit Gallup, dintre islandezii care au deja o opinie, 51,5% vor reluarea negocierilor, în timp ce 48,5% se opun. Un procent redus rămâne nehotărât.
Dacă tabăra favorabilă câștigă, negocierile pentru un eventual acord de aderare ar putea dura aproximativ 18 luni, potrivit ministrului islandez de Externe.
Apoi, ar urma un al doilea referendum, în care populația ar decide dacă Islanda intră sau nu în Uniunea Europeană.
Până atunci, rămâne de văzut cât de mult este dispus Bruxelles-ul să ofere unei țări mici, prospere și tot mai importante strategic, dar a cărei populație este împărțită aproape perfect în două.
Dominic Fritz: În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar. 52.000 voturi ale timișorenilor, anulate, scuipate
Salariul lui Daniel Bîrligea la Frosinone, făcut public
Anchetă penală după scufundarea navei din Marea Neagră. Este verificată și ipoteza unei drone cu explozibil
La 7 zile după ce o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă lângă Neptun Deep, Rusia reacționează și acuză Ucraina
