Drone și explozibili găsiți în Germania, în legătură cu un posibil atac asupra aeroportului din Leipzig. O dronă navală doborâtă lângă o platformă de gaze din Marea Neagră. Un plan de asasinare a șefului unui mare producător european de armament.
Operațiunile atribuite Rusiei pe teritoriul european devin tot mai îndrăznețe, iar unii experți se întreabă dacă termenul de „război hibrid” mai descrie corect situația. Liderii europeni continuă însă să-l folosească, pentru că o recunoaștere a existenței unui conflict direct cu Moscova ar putea avea consecințe militare și economice majore, scrie Politico.
Amenințări tot mai greu de numit „hibride”
Germania a descoperit la începutul acestei săptămâni o a treia dronă și explozibili despre care anchetatorii cred că ar putea avea legătură cu pregătirea unui atac asupra unui aeroport.
Cancelarul Friedrich Merz a avertizat că țara sa se confruntă cu „amenințări cât se poate de reale” și se află în atenția tot mai mare a „atacatorilor hibrizi”.
După incidentul din Marea Neagră, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit, la rândul său, despre „o campanie de amenințări în escaladare” și despre un „război hibrid”.
Lista incidentelor este însă tot mai lungă. Unele servicii de informații se tem că operațiunile ar putea pregăti terenul pentru un atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO. În acest context, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers săptămâna aceasta la Moscova pentru a avertiza Kremlinul să nu atace vreun membru al Alianței.
„Ne aflăm, într-adevăr, într-un război hibrid care nu mai este chiar atât de «hibrid»”, spune Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și actualul director al Asociației Europene a Industriilor Aerospațiale, de Securitate și Apărare.
Potrivit acesteia, directorii companiilor europene din industria apărării și-au întărit măsurile de securitate personală în ultimele luni, după amenințările primite de șeful companiei suedeze de armament Saab și după descoperirea unui plan de asasinare a directorului executiv al Rheinmetall, gigantul german din industria armamentului.
De ce Europa evită să vorbească despre război
Liderii și oficialii UE nu vor să transmită că Rusia s-ar afla în pragul unui atac direct. „Putem spune foarte clar că serviciile europene nu văd niciun risc de atac asupra țărilor europene”, a declarat pentru Politico un înalt oficial european, sub protecția anonimatului.
Termenii de „amenințare hibridă” și „război hibrid” cuprind o combinație de presiuni și acțiuni subversive. Acestea pot fi diplomatice, militare, economice sau tehnologice și sunt coordonate pentru atingerea anumitor obiective, fără să depășească pragul unui război declarat oficial, potrivit definiției Comisiei Europene.
Formula este folosită pentru acțiunile care nu reprezintă atacuri militare directe asupra unor ținte europene. Astfel, UE și NATO nu sunt puse în situația de a răspunde militar.
Noțiunea sugerează și că este vorba despre amenințări deja devenite obișnuite, după aproape două decenii de atacuri și provocări de intensitate redusă în Europa.
Există și un motiv economic. O recunoaștere a faptului că statele europene se află în război sau într-un conflict direct cu Rusia ar putea determina retragerea investitorilor și o creștere puternică a primelor de asigurare.
NATO: Am depășit stadiul simplelor amenințări
James Appathurai, adjunct al secretarului general al NATO pentru inovare, amenințări hibride și securitate cibernetică, consideră că termenul rămâne potrivit pentru acțiunile Rusiei, inclusiv încălcarea spațiului aerian al NATO sau al UE cu drone și aeronave.
„Tindem să folosim termenul «acțiuni hibride» deoarece am depășit cu mult stadiul simplelor amenințări, după cum se poate vedea din multitudinea atacurilor cibernetice, a actelor de sabotaj și a incursiunilor cu drone”, a explicat el.
NATO răspunde acestor acțiuni prin măsuri precum expulzarea coordonată a unor „diplomați” ruși sau desfășurarea de mijloace militare în Marea Baltică, pentru protejarea infrastructurii submarine.
Criticii avertizează însă că folosirea excesivă a expresiei „război hibrid” inclusiv pentru asasinate și incursiuni cu drone ar putea induce publicului un fals sentiment de siguranță.
„Ar trebui să vorbim pur și simplu despre un conflict”
„Ar trebui să vorbim pur și simplu despre un conflict”, afirmă Pawel Wieczynski, directorul companiei de tehnologie pentru apărare DataWalk.
El amintește că Rusia a fost foarte aproape, în decembrie anul trecut, să paralizeze întreaga rețea energetică a Poloniei.
„Am fost la câteva minute distanță de momentul în care țara noastră ar fi rămas fără electricitate. Încearcă să arunce în aer căi ferate – și au reușit în cel puțin un caz. Trimit colete pline cu explozibili. Există un număr uriaș de atacuri cibernetice: Polonia este țara din Europa care se confruntă cu cele mai multe atacuri cibernetice”, spune Wieczynski.
„Cum poți spune că nu te afli într-un conflict când un stat străin ucide cetățeni și aruncă în aer căile ferate?”, se întreabă el, amintind asasinarea lui Semyon Skrepetsky, artist și critic vocal al lui Vladimir Putin.
„Ei testează limitele”
Camille Grand vede o asemănare între intensificarea treptată a operațiunilor atribuite Rusiei și modul în care Occidentul și-a sporit sprijinul pentru Ucraina după invazia din 2022. „Am început prin a trimite căști și saci de dormit și am ajuns la rachete cu rază lungă de acțiune”, spune el.
Rusia ar aplica însă „metoda fierberii lente a broaștei”: fiecare acțiune împinge puțin mai departe limitele, fără să provoace imediat o reacție decisivă.
„Ceea ce ieri ni se părea șocant devine mâine ceva normal și tot așa, până când ajungi într-o situație mult mai intensă. Ei testează limitele”, avertizează Grand.
G.P.
Războiul civil pentru România iliberală - o toamnă care poate fi decisivă
Acuzații grave la adresa lui Istvan Kovacs: "N-ar fi făcut-o dacă nu eram o echipă israeliană"
Nicușor Dan arată de ce nu a desemnat un premier vara asta și când va relua consultările: Conștientizăm cu toții că ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă
Horoscop zilnic: 28 august
