Cum duce Rusia războiul hibrid împotriva României: Raportul prezentat de Nicușor Dan liderilor europeni - document

Administrația Prezidențială a publicat raportul „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României”, document pe care președintele Nicușor Dan l-a prezentat joi liderilor europeni, în cadrul unei ședințe a Comunității Politice Europene.

„Am venit cu documentul și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și au zis că vor citi în avionul de întoarcere. A existat interes”, a declarat președintele Nicușor Dan, comentând reacția liderilor europeni.

Raportul arată că România a fost una dintre țintele preferate ale Federației Ruse în ultimii doi ani, mai ales în jurul alegerilor din 2024. Ținta nu a fost doar „internetul”, ci modul în care se formează opiniile publice, cum decid autoritățile și coeziunea societății.

Iată aici raportul complet:

Cele patru direcții ale atacului hibrid

Potrivit raportului, atacul hibrid al Rusiei s-a desfășurat pe patru direcții:

1. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice și electorale
2. Acțiuni secrete de sabotaj cu agenți străini pe teren
3. Subversiune politică și exploatarea extremismului
4. Campanii de dezinformare și propagandă, inclusiv pe TikTok și Facebook

Atacurile cibernetice – invizibile, dar cu impact real

În ce privește atacurile cibernetice, raportul arată că, începând cu 2022, site-uri și sisteme românești au fost vizate constant:

• Mai 2022: site-urile aeroporturilor românești, atacate DDoS de gruparea rusă Killnet;
• 2024: atacuri ransomware (LockBit, Lynx, Akira, RansomHub) asupra 13 instituții publice, 12 companii de transport, 17 bănci și alte ținte;
• Înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, au fost peste 85.000 de atacuri asupra infrastructurii electorale, inclusiv furt de credențiale ale Autorității Electorale Permanente.

Acțiuni secrete destabilizatoare – rețele de sabotaj

Raportul mai arată că autoritățile române au interceptat tentative concrete de acțiuni destabilizaatoare, prin rețele de sabotaj:

• Iulie 2024: un cetățean columbian, coordonat din Rusia, plănuia să arunce în aer un depozit de deșeuri și instalații petroliere și de gaze. El a fost condamnat la 6 ani de închisoare.
• Acțiuni similare au fost raportate și în Polonia și Cehia, confirmând un tipar coordonat regional.

Curentul extremist, folosit pentru a amplifica tensiunea socială

Raportul arată și cum a fost folosit curentul extremist pentru a amplifica tensiunea socială:

• În noiembrie–decembrie 2024 au explodat mesajele instigatoare la violență și deepfake-urile cu tematică identitară și antielitistă.
• Hashtag-ul #revoluție a fost „umflat artificial”, cu 1,8 milioane de vizualizări în 48 de ore, inclusiv în diaspora.
• Legături directe cu Federația Rusă au fost documentate în cazul unor colaboratori ai candidatului suveranist Călin Georgescu.

Dezinformare și propagandă – realități paralele fabricate

Printre tacticile identificate și prezentate în raport se află:

• Rețele de site-uri clonă („Doppelgänger”) care imitau site-uri oficiale sau de presă;
• Mii de pagini și conturi pe Facebook și TikTok care postau inițial conținut „soft” (rețete, religie, tradiții) și apoi au fost reactivate politic;
• Promovare prin reclame native (ascunse în articole) livrate de companii cu legături în Rusia;
• Rețeaua „Pravda” – prezentă în 19 țări UE, inclusiv România – care a publicat masiv mesaje pro-Kremlin.

Un exemplu de notorietate: un video cu repetițiile paradei militare de la 1 Decembrie a fost prezentat pe site-uri clonă drept „mobilizare militară sub comandă NATO”.

TikTok – acceleratorul campaniei din 2024

• În noiembrie–decembrie 2024, două rețele coordonate, cu peste 27.000 de conturi, au postat 2,1 milioane de comentarii pentru a promova candidatul suveranist.
• Hashtag-urile precum #CG11, #calingeorgescu au urcat în top 10 global, apoi au dispărut brusc după primul tur al alegerilor.

Ca o concluzie, raportul subliniază că România s-a confruntat cu o infrastructură regională de manipulare, construită încă din 2022 și activată la momente-cheie – alegeri, crize, proteste.

Ținta finală fiind slăbirea încrederii în stat, divizarea societății și manipularea proceselor democratice.

Interesante sunt și sursele citate în raport - de la DNSC, Euronews România, Reuters, NSA & parteneri occidentali, SRI, Parchetul General (PÎCCJ), DGPI/MAI până la TikTok Transparency.