Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită neanunțată la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace un stat membru NATO, pe fondul unor noi evaluări ale serviciilor americane potrivit cărora Vladimir Putin ar putea încerca să testeze unitatea Alianței.
Ratcliffe a discutat și despre sprijinul acordat de Moscova Iranului și a avertizat că vor urma noi sancțiuni dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă navigației comerciale, au declarat mai multe persoane familiarizate cu discuțiile pentru CBS News.
Vizita a avut loc marți și nu a fost anunțată în prealabil de Washington. Prezența unei delegații americane a ieșit la iveală după ce un avion de transport al Forțelor Aeriene ale SUA a fost observat aterizând pe un aeroport din Moscova, iar prin capitala rusă a trecut o coloană diplomatică.
A fost prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la preluarea conducerii CIA.
Casa Albă, CIA, Pentagonul și Forțele Aeriene americane au refuzat inițial să ofere detalii. Kremlinul a confirmat ulterior că directorul CIA s-a întâlnit cu reprezentanți ai serviciilor ruse de informații, dar nu și cu Vladimir Putin.
Temeri că Rusia ar putea testa NATO
Potrivit The Telegraph, vizita rară a avut loc după ce serviciile americane au evaluat că Rusia ar putea ataca flancul estic al NATO chiar în următoarele săptămâni.
Informațiile obținute de Washington indică faptul că Moscova ar putea pregăti acțiuni limitate, menite să testeze reacția Alianței, fără a declanșa neapărat de la început un război convențional de amploare.
Printre scenariile luate în calcul se află atacuri cibernetice, operațiuni hibride și alte acțiuni care pot fi negate de Kremlin, precum și o incursiune terestră limitată într-un stat baltic.
CBS News notează că scopul ar putea fi testarea unității NATO și, mai ales, a disponibilității administrației Trump de a apăra un stat aliat.
Îngrijorările au fost amplificate de o serie de incidente recente, între care pătrunderea unor drone rusești în România, intrarea unei rachete rusești în spațiul aerian al Poloniei și intensificarea presupuselor acte de sabotaj și a atacurilor cibernetice în Europa.
Evaluările serviciilor americane arată și că Rusia ar fi început pregătiri preliminare pentru o posibilă nouă mobilizare militară, pe fondul blocajului de pe frontul din Ucraina.
Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Donald Trump a pus însă în repetate rânduri sub semnul întrebării disponibilitatea SUA de a apăra țările care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient pentru propria apărare.
Ucraina, rugată să oprească temporar atacurile
Ucraina a fost informată că o delegație americană urma să ajungă la Moscova și i s-a cerut să suspende atacurile pe durata vizitei, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt pentru CBS News.
Potrivit altor informații apărute în presa internațională, solicitarea Washingtonului ar fi vizat în special loviturile în apropierea Moscovei, Sankt Petersburgului și în regiunile din nordul Rusiei.
Vizita lui Ratcliffe a avut loc într-un moment în care Ucraina și-a intensificat atacurile cu rază lungă asupra infrastructurii energetice și industriale ruse, iar Moscova a amplificat, la rândul său, loviturile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene.
Trump neagă versiunea privind avertismentul
Donald Trump a confirmat deplasarea directorului CIA, dar a respins atât informațiile despre avertismentul adresat Rusiei în privința NATO, cât și posibilitatea ca vizita să fi avut drept scop obținerea sprijinului Moscovei împotriva Iranului.
Întrebat de realizatorul radio conservator Glenn Beck despre aceste ipoteze, președintele american a răspuns: „Niciuna dintre cele de mai sus”.
„Este acolo pentru ceva, știți, oarecum de rutină. Îmi pare rău că îi dezamăgesc pe oameni. Am dori ca războiul din Ucraina să se încheie”, a declarat Trump, citat de The Guardian.
„John Ratcliffe este un tip fantastic. Este șeful CIA și nu se află acolo pentru niciunul dintre lucrurile despre care ați vorbit. Acum, este posibil să iasă ceva din această vizită. Muncim din greu pentru a pune capăt acelui război și, sincer, amândoi vor în acest moment să-l vadă încheiat”, a adăugat președintele american.
Kremlinul vorbește despre „povești de groază”
Kremlinul a respins, joi, informațiile din presa americană potrivit cărora Rusia ar putea ataca un stat membru NATO, iar directorul CIA ar fi mers la Moscova pentru a avertiza împotriva unei asemenea acțiuni.
„O mulțime de astfel de materiale cu povești de groază se publică chiar acum. Desigur, asta nu are nimic de-a face cu realitatea și cu intențiile Federației Ruse”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.
Tot joi, directorul Serviciului rus de Informații Externe, Serghei Narîșkin, a confirmat că a avut o „întâlnire de lucru” cu Ratcliffe. El a spus că discuțiile au vizat subiecte sensibile, care țin de activitatea celor două servicii, dar nu a oferit alte detalii. Narîșkin a susținut că o asemenea întâlnire nu este neobișnuită.
Peskov precizase anterior că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin, dar a prezentat drept un semn pozitiv continuarea contactelor dintre serviciile de informații.
„Aceste contacte continuă adesea chiar și în cele mai dificile momente ale relațiilor bilaterale”, a spus el. Peskov a avertizat însă că este prea devreme pentru a vorbi despre o îmbunătățire a relațiilor dintre Moscova și Washington.
Un avertisment asemănător, ignorat în 2021
Ratcliffe este primul director al CIA care merge la Moscova după vizita efectuată de William Burns în noiembrie 2021.
Burns fusese trimis de președintele Joe Biden pentru a-l avertiza pe Putin că Statele Unite cunosc pregătirile Rusiei pentru invadarea Ucrainei și pentru a-i prezenta consecințele unui asemenea atac.
Avertismentul nu a schimbat planurile Kremlinului. Rusia a declanșat invazia la scară largă în februarie 2022, la aproximativ trei luni după vizita lui Burns.
Nicușor Dan în Arctica și lecția finlandeză
O schimbare discretă a unghiilor poate semnala boala
România, în topul nefericit al statelor UE cu cele mai mari costuri ale datoriei publice. Dobânzile au ajuns să ne coste peste 3% din PIB, mai mult ca Educația
Plecare de la Rapid: Giuleștenii se despart de un jucător
