Iranul începe să se sufoce după șase luni de război. Dar SUA nu știu când se termină conflictul pe care refuză să-l numească „război”

Iranul începe să se sufoce după șase luni de război. Dar SUA nu știu când se termină conflictul pe care refuză să-l numească „război”
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Războiul dintre Statele Unite și Iran intră, după șase luni de conflict, într-o etapă care ar putea fi decisivă. Washingtonul încearcă să obțină prin presiune economică ceea ce bombardamentele nu au reușit până acum: concesii din partea Teheranului. Iranul rezistă, dar spațiul său de manevră se îngustează rapid, în timp ce confruntarea militară a reizbucnit și riscul unei noi escaladări rămâne ridicat.

Blocada exporturilor de petrol și sancțiunile americane lovesc tot mai puternic o economie care era deja în criză, iar surse iraniene de rang înalt spun pentru Reuters că presiunea devine tot mai greu de suportat. Deocamdată însă, nici Washingtonul, nici Teheranul nu dau semne că sunt gata să facă acele concesii care ar putea opri conflictul.

În același timp, revenirea atacurilor directe arată cât de fragil este acest echilibru. Iar una dintre loviturile americane din această săptămână a adus în prim-plan și costul uman al războiului.

O nuntă lovită direct

Cel mai dramatic episod s-a petrecut marți seara, în Kuhestak, un mic oraș din sudul Iranului, aproape de Strâmtoarea Ormuz. Zeci de oameni participau la o nuntă într-o locuință când acoperișul a fost lovit de o muniție. Cinci persoane au murit, potrivit celui mai recent bilanț prezentat de televiziunea iraniană de stat, iar aproape 70 au fost rănite.

ADVERTISING

Statele Unite nu și-au asumat responsabilitatea pentru atac. Washingtonul a confirmat însă că forțele americane au lovit în acea seară obiective din zonă.

O investigație Reuters indică acum faptul că explicația unui accident provocat de apărarea antiaeriană iraniană este puțin probabilă. Patru experți militari au analizat fotografii și înregistrări video verificate de Reuters. Concluzia lor este că distrugerile sunt compatibile cu o lovitură directă asupra casei, nu cu fragmente provenite de la o rachetă care ar fi ricoșat dintr-o altă țintă.

Trei dintre experți consideră că muniția a fost cel mai probabil americană.

Ținta forțelor SUA ar fi fost un turn de telecomunicații aflat la aproximativ 135 de metri de locuința în care se desfășura nunta. Unul dintre experți spune că bomba ar fi putut pur și simplu să-și rateze ținta.

Printre victime s-a aflat și un copil de patru ani. Imaginile analizate de Reuters arată pantofi pătați de sânge și decorațiuni de nuntă împrăștiate printre dărâmături.

Washingtonul a deschis o investigație. „Investigăm pentru că, evident, ne pasă. Vrem să știm”, a declarat vicepreședintele american JD Vance.

ADVERTISING

Armata SUA susține că nu atacă niciodată în mod deliberat civili. Un oficial american a declarat pentru Reuters că sunt analizate mai multe variante, inclusiv posibilitatea unei lovituri americane, a ricoșării unei rachete iraniene sau a unui interceptor antiaerian care și-ar fi ratat ținta.

Incidentul readuce însă în discuție costul civil al războiului. În februarie, în chiar prima zi a conflictului, o rachetă a distrus o școală primară din Minab. Autoritățile iraniene au anunțat atunci peste 175 de morți, copii și profesori. Reuters a relatat ulterior că o anchetă militară americană preliminară indica drept probabilă responsabilitatea forțelor SUA.

În spatele bombardamentelor, Iranul începe să rămână fără aer economic

Pe frontul economic, situația arată tot mai rău pentru Teheran. Trei oficiali iranieni de rang înalt au declarat pentru Reuters că blocada exporturilor de petrol și noile sancțiuni americane devin din ce în ce mai greu de suportat.

Iranul a reușit zeci de ani să găsească modalități de a ocoli sancțiunile. De această dată, Washingtonul încearcă să închidă inclusiv rețelele financiare externe prin care Teheranul obținea valută și își plătea importurile.

ADVERTISING

Iar cifrele arată dimensiunea loviturii. Exporturile de țiței au coborât în această lună la aproximativ 260.000 de barili pe zi, de la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi în urmă cu un an, potrivit datelor Kpler citate de Reuters.

Comerțul total al Iranului a scăzut cu 25%-35%, potrivit președintelui Masoud Pezeshkian, iar importurile sunt afectate chiar mai puternic.

Una dintre cele mai dureroase lovituri a venit din Emiratele Arabe Unite, unul dintre principalele noduri comerciale folosite de companiile iraniene. Emiratele au suspendat schimburile comerciale și operațiunile financiare cu Iranul.

Rețelele prin care sancțiunile erau ocolite - firme-paravan, petroliere neînregistrate și contrabandă - devin, la rândul lor, tot mai scumpe.

Salariul mediu nu mai acoperă nici o treime din cheltuielile de bază

Efectele se văd direct în viața iranienilor. Rialul s-a prăbușit de la aproximativ un milion pentru un dolar în urmă cu un an la peste 2,2 milioane pentru un dolar.

Inflația medie anuală a ajuns la 69,9%, potrivit datelor oficiale citate de Reuters, iar prețurile alimentelor, băuturilor și tutunului cresc într-un ritm aproape dublu.

Șomajul a urcat la 9,1%, iar numărul persoanelor care au un loc de muncă a scăzut cu aproximativ 450.000 într-un singur an.

Poate cea mai grăitoare cifră este însă alta: salariul mediu lunar este echivalentul a aproximativ 125 de dolari, în condițiile în care cheltuielile de bază ale unei gospodării ajung la circa 450 de dolari. „Sărăcim în fiecare zi”, a declarat pentru Reuters o angajată de 34 de ani din Tehran.

Un oficial iranian citat de agenție estimează că țara mai are rezerve de benzină pentru numai aproximativ două luni. Deși produce petrol, Iranul trebuie să importe benzină din cauza capacității insuficiente de rafinare.

Pentru regimul de la Teheran există și un pericol politic evident: deteriorarea economiei ar putea reaprinde protestele masive reprimate violent la începutul acestui an.

Washingtonul spune că nu este „război”

În timp ce situația Iranului se înrăutățește, administrația Trump se confruntă cu propria problemă: conflictul devine tot mai greu de explicat alegătorilor americani.

JD Vance a refuzat joi să spună când s-ar putea încheia confruntarea și a respins chiar termenul de „război”. „Nu l-aș numi război”, a spus vicepreședintele american, argumentând că operațiunile militare majore s-au încheiat, chiar dacă luptele au reizbucnit în această săptămână.

Statele Unite au peste 50.000 de militari în Orientul Mijlociu, iar administrația Trump a trimis în regiune aproape 20 de nave de război, concentrate în special asupra operațiunii de blocadă.

Întrebat când se va termina conflictul, Vance a legat răspunsul de acțiunile Iranului în Strâmtoarea Ormuz. Washingtonul nu va negocia cu Teheranul cât timp Iranul continuă să atace nave comerciale, a spus el.

Problema este că nici Vance nu știe când se va întâmpla asta.

Două țări încearcă acum să lovească acolo unde doare mai tare

După șase luni, confruntarea pare să fi intrat astfel într-o etapă diferită. Washingtonul încearcă să transforme presiunea economică într-o armă capabilă să obțină ceea ce bombardamentele nu au reușit până acum: concesii din partea Teheranului.

Iranul încearcă, în schimb, să folosească Strâmtoarea Ormuz și efectul asupra prețului petrolului pentru a transfera o parte din costurile războiului asupra americanilor.

Alegerile parlamentare din SUA din noiembrie sunt tot mai aproape, războiul a împins prețurile carburanților în sus, iar conflictul apasă asupra popularității lui Donald Trump.

Un oficial iranian a descris pentru Reuters foarte clar această nouă confruntare: Teheranul speră că inflația va pune presiune pe administrația americană înaintea alegerilor, în timp ce Washingtonul speră că deteriorarea nivelului de trai îi va împinge pe iranieni din nou în stradă.

Deocamdată, niciuna dintre cele două părți nu dă semne că este gata să accepte condițiile celeilalte. Presiunea crește însă simultan de ambele părți. Și tocmai acest lucru poate împinge conflictul fie spre negocieri, fie spre o nouă escaladare.

G.P.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google
Back To School