Autoritățile din Grecia instalează primele bariere plutitoare pentru a proteja plajele de peștele-balon argintiu, specie invazivă și extrem de toxică care distruge echipamentele pescarilor și reprezintă un pericol major pentru siguranța publică pe plaje.
Măsura de urgență a fost implementată inițial în Golful Eubeea din Chalkida, capitala insulei Evia, relatează The Guardian.
Apariția - pe fondul crizei climatice – a peștelui-iepure, denumit și peștele-balon argintiu (Lagocephalus sceleratus), dotat cu dinți puternici capabili să sfărâme oase, metal și bucăți de lemn, a creat o amenințare inedită.
Printr-o măsură fără precedent, Crucea Roșie din Grecia a emis, în luna iunie, un avertisment de sănătate publică, sfătuind cetățenii să solicite îngrijiri medicale de urgență în cazul în care sunt mușcați de acest pește, întrucât „maxilarele sale asemănătoare unui cioc” pot provoca răni grave și hemoragii puternice.
Organizația a subliniat că peștele-balon argintiu nu trebuie consumat sub nicio formă, din cauza unei neurotoxine potențial letale – tetrodotoxina – conținută în organele și carnea sa. În absența unui antidot cunoscut împotriva acestei substanțe, acest pește invaziv poate ucide nu doar prădătorii, ceea ce îi conferă acestui pește o poziție dominantă fără egal în lanțul trofic, dar și pe cei care îl consumă.
„Datoria și principala noastră preocupare trebuie să fie siguranța cetățenilor. Mai bine să prevenim decât să regretăm”, a declarat Antonis Spanos, viceprimarul din Chalkida, cel care a coordonat luna trecută instalarea unei bariere plutitoare, prima de acest fel din Grecia.
„250 de metri din această plasă se va instala în golfulețele din jurul golfului principal, pentru a asigura o vară fără griji. Anul trecut am avut probleme mari cu meduzele, dar (…) am împușcat doi iepuri dintr-o lovitură. Acum, dacă apar și peștii-balon, vom fi pregătiți și pentru ei”, a spus el.
Atena trimite 7 km de barieră
Chalkida nu este singura localitate din Grecia care ia această măsură. Săptămâna aceasta, Nikos Choulieris (63 de ani), care administrează de multă vreme o școală de scufundări în oraș, a ieșit pe mare alături de echipa sa la bordul unei bărci pneumatice rapide; aceștia au ancorat noi segmente ale barierelor plutitoare în dreptul unor plaje situate mai departe în golf, pe măsură ce alte primării au adoptat aceeași soluție.
„Fac scufundări de peste 40 de ani și nu m-aș fi gândit niciodată că va veni o zi în care voi face așa ceva”, afirmă Choulieris. „Temperaturile apei au crescut cu siguranță, iar acest lucru a creat condiții și mai favorabile pentru fenomenul la care asistăm acum.”
În săptămânile următoare, o barieră plutitoare cu o lungime estimată de 7 km va fi transportată cu camionul din Atena către această regiune.
„Nu cred că va putea trece ceva prin acea plasă, nici măcar colții unui pește-balon.. Este foarte dens împletită și extrem de rezistentă. Ar trebui să roadă mult timp în același punct pentru a o rupe, iar eu nu cred că vor face asta”, a spus el, zâmbind.
Exemplul din Cipru
Proliferarea peștelui-balon a atins un nivel atât de ridicat, încât oficialii avertizează că întreaga zonă de est a Mediteranei riscă să cadă pradă acestei amenințări. La fel ca peștele-leu, originar din regiunea Indo-Pacifică, se consideră că această specie a fost atrasă de încălzirea apelor Mediteranei, pătrunzând în bazin prin Canalul Suez, dinspre Marea Roșie.
Pescarii din Cipru au fost primii care au raportat distrugerea capturilor și a plaselor de către acest intrus necomestibil. În 2024, autoritățile cipriote au introdus stimulente financiare pentru a limita proliferarea speciei, în cadrul unui program guvernamental de eradicare care a dus la eliminarea a peste 103 tone de pește-balon argintiu din apele de coastă.
Katerina Georgiou, responsabilă cu pescuitul, a pus răspândirea speciei pe seama „adaptabilității sale remarcabile”, declarând pentru publicația locală Sigma că, în absența unei numărători oficiale, este „imposibil să se tragă concluzii sigure cu privire la stocul total sau la tendințele viitoare ale populației”. Prezența acestui pește-balon nu este un fenomen temporar, ci o nouă realitate ce nu poate fi ignorată, a precizat ea.
Recompensă pentru peștele prins
Săptămâna trecută, Atena a anunțat un program similar de colectare, oferind o recompensă de 5,33 euro pentru fiecare kilogram din această specie toxică predat autorităților.
Pescarii greci – care se plâng, la rândul lor, că plasele și echipamentele de pescuit le sunt distruse de această specie – vor primi și subvenții pentru combustibil, în cadrul unui plan de acțiune finanțat de UE ce va fi implementat inițial în Creta și în sudul Mării Egee.
Odată prinși, peștii vor fi congelați și incinerați în instalații guvernamentale, la fel ca în Cipru, a declarat Margaritis Schinas, ministrul agriculturii și fost vicepreședinte al Comisiei Europene.
Având în vedere că inițiativa vizează atât protejarea mediului marin, cât și sprijinirea comunităților de coastă și insulare, oficialul a precizat că aceasta va fi probabil extinsă.
Însă pescarii nu sunt convinși că vor scăpa de această pacoste.
„Toate astea vin prea târziu. Nicio măsură nu va fi eficientă, pentru că ceea ce vedem face parte din legile naturii”, oftează Nikos Ayiaskoufitis, în vârstă de 54 de ani.
„Apele s-au încălzit, iar acești pești au migrat sau urmează să migreze în această zonă; totuși, nu cred că recompensa oferită este suficient de atractivă pentru a-i determina pe pescarii profesioniști să se concentreze pe capturarea peștelui-balon”, a mai spus el.
Peștele-iepure are și admiratori
Autoritățile elene s-au confruntat și cu un adversar neașteptat: admiratorii acestei specii.
Săptămâna trecută a apărut un grup numit „Inițiativa pentru Salvarea Peștelui-Balon”, care a criticat vehement eforturile de eradicare, susținând că acestea ridică „serioase probleme de ordin etic” în privința unei creaturi care, în mod evident, merită „protecție și respect”.
Având în vedere sprijinul din partea industriei turismului și al unor experți de renume în domeniul biologiei marine, care au calificat reacțiile drept exagerate, e puțin probabil ca această campanie de capturare să se desfășoare fără a întâmpina opoziție.
„Tot ce auzim este exagerat”, consideră Ioannis Batjakas, cercetător în domeniul biologiei marine la Universitatea Mării Egee, situată pe insula Lesbos. El spune că, în peste 15 ani de scufundări, a văzut un singur exemplar de pește-balon, deși recunoaște că aceștia sunt numeroși în apele din jurul insulei Creta.
„Într-adevăr, au dinți mari și un aspect înfricoșător și, da, pot crea probleme pescarilor și plaselor acestora, dar, la fel ca majoritatea animalelor sălbatice, nu atacă oamenii. Dacă totuși se întâmplă, este un lucru extrem de rar și se produce doar dacă sunt provocați. Toată această agitație este, de fapt, mult zgomot pentru nimic”, a susținut el.
T.D.
O ursoaică intrată în Brașov a fost împușcată după ce toate încercările de a o alunga au eșuat
Obiectivele cu care România se prezintă la Summitul NATO de la Ankara. Oana Țoiu: Vom discuta și despre amenințările hibride
Unul dintre cele mai cunoscute branduri românești deschide ușa investitorilor și vrea să devină următorul „unicorn”
Șah în Turul Franței. Pogačar dă o victorie cadou și începe un război psihologic
Ziua 1594 Bombardament la Kiev înaintea summitului NATO. Ucraina lovește cea mai mare rafinărie din Rusia, la aproape 3.000 km distanță (Video) Zelenski se întâlnește cu Trump
Băncile înăspresc pentru al șaptelea trimestru consecutiv condițiile de creditare a companiilor. Cele pentru populație au fost relaxate
