Sute de disidenți ruși au fugit din țara lor pentru a scăpa de persecuții, sperând să fie primiți în Germania pe baza unor vize umanitare. Dar Germania tocmai a suspendat acest program.
Aproximativ 300 de ruși și belaruși ar putea fi împiedicați să obțină vize pentru Germania, după ce Berlinul a suspendat, la sfârșitul lunii iulie, programele sale de vize umanitare, potrivit proiectului Ark (Kovceg).
Fondat în martie 2022, Ark îi sprijină pe rușii care fug de persecuțiile autorităților ruse, în special opozanți ai războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În toate aceste cazuri, vizele fuseseră deja aprobate de Ministerul de Externe al Germaniei - dar Ministerul de Interne de la Berlin a blocat eliberarea lor.
Trimisă la orfelinat pentru un desen anti-război
Unul dintre cei afectați este Alexei Moskalev, un rus persecutat în țara sa din cauza unui desen realizat de fiica lui la școală. Desenul înfățișa Rusia trăgând rachete asupra Ucrainei, cu o mamă care stătea în fața unui copil, ridicând mâna pentru a le opri.
Maria (Maşa) Moskaleva, din regiunea Tula, Rusia, avea 13 ani când a realizat desenul la ora de artă, în primăvara lui 2022, la scurt timp după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Desenul a fost preluat de presa internațională, după ce autoritățile ruse și-au arătat interesul pentru el.
Potrivit tatălui fetei, Alexei Moskalev, conducerea școlii a raportat desenul la poliție, iar Maşa a fost interogată de membri ai serviciului de informații interne al Rusiei, FSB.
În 2023, Moskalev a fost condamnat la doi ani de închisoare. Instanța l-a găsit vinovat de discreditarea armatei prin comentarii anti-război pe care s-ar fi spus că le-a făcut pe rețeaua socială rusească Odnoklassniki. Autoritățile de stat i-au trimis fiica, pe Maşa, la un orfelinat, înainte de a o încredința ulterior mamei, care fusese înstrăinată de familie de mai mulți ani.
Moskalev a părăsit Rusia după eliberarea din închisoare, în octombrie 2024, deoarece risca să fie arestat din nou. „Când eram în închisoare, în temnițele lui Vladimir Putin, ofițerii FSB au venit de două ori să mă vadă”, spune el. „Întotdeauna subliniau, la sfârșitul conversației noastre: «Nu o să te lăsăm în pace, nici după ce vei fi eliberat.»”
Multe foste țări sovietice nu sunt sigure
Anton K. (numele a fost schimbat din motive de securitate) a părăsit Rusia la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Acasă, fostul activist și jurnalist a lucrat cu publicații etichetate drept „agenți străini” de către autorități. Astăzi, el lucrează pentru un site de știri al cărui redactor-șef se află în arest, acuzat de incitare la terorism.
Anton K. a participat, de asemenea, la proteste anti-Kremlin și, ca urmare, a fost arestat de mai multe ori. „Centrul pentru Combaterea Extremismului” din Rusia i-a luat amprentele, pentru ca, la nevoie, să îl poată identifica mai ușor.
La fel ca Alexei Moskalev, Anton K. se află în prezent într-unul dintre statele CSI. Comunitatea Statelor Independente este o organizație a statelor succesoare ale Uniunii Sovietice și, pe lângă Rusia, cuprinde Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.
Avocata Anastasia Burakova este fondatoarea Kovceg, Proiectul Ark care sprijină disidenții ruși din străinătate. Ea a declarat pentru DW că este periculos pentru opozanții regimului să rămână pe termen lung în aceste țări. „Există întotdeauna riscul unei cereri de extrădare din partea Rusiei, dacă o persoană este căutată într-un caz motivat politic”, spune Burakova.
„Există tentative de răpire, cum am văzut în Armenia, dar și răpiri reușite, ca în Kârgâzstan; acele persoane au sfârșit în închisorile rusești.”
Viza umanitară poate salva oamenii de la persecuții
Anton K. și Alexei Moskalev erau foarte conștienți de aceste riscuri, așa că au solicitat vize umanitare pentru Germania, alături de alți aproximativ 300 de ruși și belaruși.
Autoritățile germane pot elibera acest tip de viză pentru jurnaliști independenți, activiști și politicieni persecutați în țările lor de origine.
Potrivit organizației Ark, aproximativ 2.600 de persoane din Rusia au primit aceste vize pentru Germania în ultimii trei ani și jumătate de război. „Peste 2.600 de oameni au primit șansa de a ajunge într-un loc sigur, de a evita o condamnare la închisoare în Rusia, tortura și persecuțiile pentru activismul lor civic și opoziția față de război”, subliniază Anastasia Burakova.
Vize neeliberate, în ciuda aprobării
La sfârșitul lunii iulie a acestui an, Ministerul de Interne al Germaniei a anunțat suspendarea programului de vize umanitare.
Motivul invocat a fost contractul de coaliție dintre partidele de guvernământ, CDU/CSU și SPD, care prevede o înăsprire a politicii de migrație.
Viza lui Anton K. era aproape obținută. La începutul lunii iulie, el fusese invitat să își prezinte pașaportul la ambasada Germaniei pentru a primi viza. Totuși, în acel moment procedura a fost întreruptă. Pașaportul lui Anton se află încă la ambasadă.
Alexei Moskalev a avut o experiență similară. El spune că Ministerul de Externe german îi aprobase deja viza, dar din cauza deciziei noului guvern nu a primit-o. Au trecut mai bine de șase luni de când și-a depus documentele necesare.
Ministerul de Interne invocă o reevaluare a procedurilor
Ministerul de Interne al Germaniei a declarat pentru DW că acordul de coaliție al partidelor de guvernământ include intenția de a „închide pe cât posibil programele federale voluntare de primire” și a precizat că, în prezent, se examinează modul în care această intenție poate fi aplicată în cazul diverselor programe.
„Nu putem anticipa rezultatul acestei analize”, a precizat instituția.
„Până la luarea unei decizii, procedurile privind primirea de persoane în scopul protejării intereselor politice ale Republicii Federale Germania conform Secțiunii 22, Paragraful 2 din Legea privind șederea sunt, de asemenea, suspendate în general, ceea ce înseamnă că, în principiu, nu vor fi declarate noi admiteri și nu vor fi eliberate vize, cu excepția cazurilor urgente.” Ministerul a adăugat că se pot face excepții „în situații individuale deosebit de speciale”.
Anastasia Burakova speră că această formulare înseamnă că vor exista într-adevăr excepții. În practică se va vedea ce anume consideră autoritățile germane drept „cazuri urgente”, spune ea.
În august anul acesta, organizația rusă pentru drepturile omului Memorial a catalogat 1.043 de persoane drept deținuți politici în Rusia.
Potrivit portalului independent de știri rusesc The Bell, care operează din afara țării, aproximativ 700.000 de persoane au părăsit Rusia de la începutul războiului împotriva Ucrainei.