Dmitri Kozak, adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kremlin și un apropiat de lungă durată al lui Vladimir Putin, i-a propus acestuia să pună capăt războiului din Ucraina și să inițieze negocieri de pace, potrivit unor surse din anturajul liderului rus, citate de New York Times.
Potrivit publicației americane citată de Ukrainska Pravda, Kozak i-ar fi prezentat lui Putin un plan concret de încetare a ostilităților și ar fi pledat și pentru reforme interne semnificative, inclusiv limitarea puterii serviciilor secrete și instituirea unei justiții independente în Rusia.
Inițiativa reflectă frustrarea tot mai mare din interiorul elitei moscovite față de poziția intransigentă a lui Putin și influența tot mai mare a structurilor de forță din Rusia.
Singurul opozant tăcut
Născut în Ucraina, Kozak a servit în forţele speciale sovietice şi a lucrat cu Putin la Primăria din Sankt Petersburg în anii 1990.
A devenit celebru în Republica Moldova pentru un plan de federalizare a ţării menit să rezolve conflictul din Transnistria, plan respins în anii 2000 de Chişinău.
În prezent, Dmitri Kozak, 66 de ani, nu mai are prea multe responsabilităţi la Kremlin, multe dintre atribuţiile sale fiindu-i transferate unui alt consilier de rang înalt, Serghei Kirienko, care gestionează acum teritoriile ucrainene ocupate.
Kozak este considerat singurul oficial de rang înalt din cercul restrâns al lui Putin care se opune deschis – deși nepublic – războiului din Ucraina.
Deși nu a făcut declarații publice critice, sursele citate de NYT spun că până acum Kozak şi-a a făcut clară poziţia că invazia a fost o greșeală.
Eșecuri repetate
Încă din 2022, înainte de declanșarea invaziei la scară largă, Reuters a relatat că Dmitri Kozak a încercat să-l convingă pe Putin că există un acord preliminar cu Ucraina privind renunțarea la aderarea la NATO, însă argumentul său a fost ignorat.
Mai recent, el a insistat pentru o încheiere a conflictului, dar poziția sa pare a avea puține șanse să influențeze deciziile liderului rus, înconjurat aproape exclusiv de consilieri care susțin o linie dură și refuză orice compromis.
Un interlocutor occidental al lui Kozak a declarat pentru New York Times că l-a întâlnit de mai multe ori din 2022 încoace și că oficialul rus era în căutarea unor argumente pentru a-l convinge pe Putin să schimbe direcția. „Dă-mi argumente”, ar fi spus frecvent Kozak în aceste discuții.
În ciuda pierderii unei părți din autoritate, Kozak rămâne în proximitatea lui Putin și ar fi acum folosit ca intermediar pentru contacte neoficiale cu reprezentanți occidentali.
Deși marginalizat, Kozak pare să reprezinte vocea rațiunii într-un Kremlin dominat de loialitate necondiționată și retorică războinică.
Faptul că Putin îl păstrează totuși aproape, chiar dacă nu îi urmează sfaturile, arată atât loialitatea liderului rus față de vechii săi aliați, cât și posibila deschidere către o soluție diplomatică, în anumite condiţii.
Context internațional tensionat
Dezvăluirile vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, urmează să aibă o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Alaska, pe 15 august – prima discuție directă de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Administrația americană ia în calcul și invitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la negocieri în aceeași zi.
Surse din administrația SUA spun că Trump intenționează să propună un acord de încetare a focului care ar presupune cedarea de teritorii estice către Rusia – o variantă respinsă categoric de Kiev. Zelenski a avertizat că un astfel de compromis ar permite Rusiei să se regrupeze și să reia ofensiva.
- Europenii se tem că vor rămâne o notă de subsol în istorie, în timp ce Putin caută un acord cu Trump
Putin a refuzat până acum un armistițiu necondiționat, insistând ca Ucraina să renunțe formal la intenția de aderare la NATO și să-și retragă trupele din regiunile parţial ocupate: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste cerințe au fost reafirmate de Moscova atât în timpul discuțiilor de la Istanbul, cât și în runda de negocieri din iulie, care a durat mai puțin de o oră, aminteşte Kiev Independent, altă publicaţie ucraineană care a preluat articolul NYT.