Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi Franţa cu privire la faptul că a predat României un bărbat, în baza unui mandat de arestare european, în pofida riscului unor eventuale rele condiţii de detenţie.
Şapte judecători ai Curţii au stabilit – în unanimitate – că autorităţile franceze au încălcat Articolul 3 al Convenţiei europene a drepturilor omului, care interzice tratamente inumane şi degradante, relatează AFP.
”Elemente de informaţii culese (cu privire la viitoarele condiţii de detenţie ale reclamantului în România) constituiau, cu toate acestea, o bază factuală suficient de solidă pentru ca ele (autorităţile franceze) să renunţe să pună în executare mandatul de arestare european litigios”, precizează într-un comunicat instanţa instanţa judiciară a Consiliului Europei (CoE).
Reclamantul este un român condamnat în 2015, în România, la şapte ani şi jumătate de închisoare, ”cu privire la fapte de trafic de persoane comise în 2010 în România şi în Franţa”, precizează CEDO.
Acest bărbat a revenit în Franţa după proces, iar în aprilie 2016 România a emis un mandat de arestare european, în vederea executării pedepsei.
Bărbatul a contestat decizia cu privire la predarea sa autorităţilor române, insistând asupra condiţiilor viitoarei sale detenţii în România, însă reclamaţia i-a fost respinsă şi a fost predat autorităţilor române în august 2016.
Cu toate acestea, ”reclamantul a prezentat în faţa jurisdicţiilor interne elemente care atestă eşecuri sistemice sau generalizate în instituţiile penitenciare ale statului emitent” şi ”mai ales la închisoarea Gherla (în nordul României), un centru în care autorităţile române intenţionau să-l încarcereze”, precizează CEDO.
Franţa a fost condamnată să-i plătească reclamantului despăgubiri morale în valoare de 5.000 de euro.
”Este pentru prima oară când CEDO condamnă un stat cu privire la faptul că a executat un mandat de arestare european”, subliniază într-un mesaj postat pe Twitter Nicolas Hervieu, un specialist în drept european.
CEDO a confirmat pentru AFP acest lucru.
În schimb, în aceeaşi hotărâre, predarea României a altui cetăţean pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare european nu a fost considerată contrară Convenţiei europene a drepturilor omului.
